



































Contact us:*e-Mail: office@stampland.net*|*Tel.: +4-0722.714.394*|*Fax: +4-0318.166.897*|*Yahoo ID: laszlo_kallai
Best view with Mozilla Firefox
Supratipar cu textul „C.M.T. Român Pocutia” pe mărcile austiece de 1.20/1 kr., 1.20/2kr, 1.20/3 kr și 4/4 kr. Mărcile din imagina au făcut parte din colecție regelui Carol al României. Se cunosc doar două serii complete și atestate. Supratiparul s-a produs în timpul războiului polono-ucrainean, când forţele armate ale României au ocupat fără lupte regiunea, pe care au predat-o mai apoi autorităţilor poloneze. Pentru aprovizionarea oficiilor poștale din timpul ocupației românești au fost folosite timbre austriece. În mai 2006 la licitația organizată de Cherrystone, mărcile din imagine au fost vândute cu 16.500 USD. Pocuţia (în limbile ucraineană: Покуття, poloneză: Pokucie) este o subregiune istorică a Galiţiei, cuprinsă între râurile Prut şi Ceremuş, în zilele noastre parte a Ucrainei. Din punct de vedere istoric, a fost o regiune culturală distinctă, locuită de români şi de ruteni. Centrul istoric al regiunii a fost oraşul Colomeea. Denumirea regiunii poate fi tradusă prin „lângă colţ”, după numele oraşului Kuti, care la rândul lui înseamnă „colţ”. Iniţial, Pocuţia a fost parte a Rusiei Kievene şi mai apoi a unuia dintre statele sale succesoare, Halici-Volînia. Regiunea a fost anexată în 1349 de regele polonez Cazimir al III-lea. Acesta, în căutarea de fonduri necesare continuării războaielor cu Ordinul Cavalerilor Teutoni, a folosit regiunea drept garanţie pentru împrumutul obţinut din partea domnitorului Moldovei Petru I. Regiunea a fost disputată între cele două state, deoarece sumele împrumutate de regele polonez nu au fost returnate niciodată în întregime. În 1498, regiunea a fost cucerită de Ştefan cel Mare. În 1531, după bătălia de la Obretin, Pocuţia a fost recucerită de polonezii conduşi de hatmanul Jan Tarnowski, care l-a învins pe domnitorul moldovean Petru Rareş. În urma divizării Poloniei din 1772, Pocuţia a devenit parte a Austriei, fiind încorporată în Regatul Galiţiei şi Lodomeriei. După încheierea primului război mondial şi dizolvarea Austro-Ungariei, Pocuţia a fost disputată de Polonia şi efemerul stat Naţional al Ucrainei Occidentale. În timpul războiului polono-ucrainean, forţele armate ale României au ocupat fără lupte regiunea, pe care au predat-o mai apoi autorităţilor poloneze. După războiul polono-sovietic, zona a rămas în cadrul Poloniei. Drept urmare a şi partiţiei Poloniei din 1939 între Germania Nazistă şi Uniunea Sovietică, Pocuţia a fost încorporată în RSS Ucraineană, pentru ca, mai apoi, după declanşarea Operaţiunii Barbarossa, zona să ajungă sub stăpânirea germană. După eliberarea ei de Armata Roşie, zona a rămas în cadrul RSS Ucraineene, iar, în momentul de faţă face parte din regiunea Ivano-Frankovsk (Ucraina). Romfilatelia a pus în circulație cea de a patra emisiune filatelică din acest an. „Cele trei timbre marchează împlinirea unei jumătăţi de secol de la realizarea primilor paşi în demararea unui amplu program de cercetare a spaţiului cosmic şi a verificării practice a condiţiilor de supravieţuire a unor viitoare echipaje umane îmbarcate la bordul navelor spaţiale.În 1958, Statele Unite ale Americii lansează prima misiune spaţială, Explorer I, ce va face o descoperire vitală pentru zborurile cosmice: Pământul, datorită polilor săi magnetici, este înconjurat de o centură de radiaţii, denumită ulterior «Van Allen». Programul Sputnik a fost derulat de-a lungul unor serii de misiuni spaţiale fără oameni la bord, programate de Uniunea Sovietică la sfârşitul deceniului al şaselea al secolului trecut, având ca scop demonstrarea viabilităţii sateliţilor artificiali. Numele «Sputnik» înseamnă în limba rusă chiar «satelit» sau «tovarăş de călătorie». Prima încercare de lansare a satelitului Sputnik 3 din 3 februarie 1958 a eşuat, dar a doua încercare din 15 mai a fost încununată de succes şi a transportat în spaţiu o mulţime de aparate pentru cercetări geofizice. Magnetofonul folosit la bord s-a defectat, făcând imposibilă înregistrarea rezultatelor datelor despre centurile de radiaţii Van Allen, descoperite cu doar patru luni înainte de satelitul american Explorer I. În luna decembrie a anului 1958, Armata Statelor Unite a lansat racheta Jupiter AM-13 având la bord maimuţa Gordo. Această misiune era dedicată cercetărilor biologice. Din nefericire, la aterizare, maimuţa a murit din cauza unor defecţiuni produse la sistemul de paraşutare al rachetei. Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,00 lei este ilustrată misiunea spaţială Explorer I. Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,40 lei este ilustrată misiunea spaţială Sputnik 3. Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,10 lei este ilustrată misiunea spaţială Jupiter AM-13.” - este descrisă emisiunea respectivă pe pagina oficială a Romfilateliei. Alături de cele trei timbre au fost puse în circulație un plic „Prima Zi” și trei Carte maximum. | Publicitatea ta
Ocazie unică!!! |--------------------------------------| Până în 31 iunie 2008 vă |--------------------------------------| oferim spațiu publicitar | gratuit. Pentru amănunte | contactați Administratorul. |--------------------------------------- |
În scandalul EFIRO 2008 se scrie un nou capitol. Președintele Comitetului de organizare, Gabriel Mateescu ia peste picior conducerea Federației Filatelice Române (FFR), în ciuda unor aparente înțelegeri în urma întâlnirii cu consultantul Federației Internaționale de Filatelie (FIP) pentru EFIRO 2008, Fernando Aranaz. În urma întâlnirii din luna ianuarie, conducerea Federației a comunicat, în urmă cu o săptămână, întocmirea unei liste a persoanelor care vor participa în cadrul așa numitului „bin room” la montarea și demontarea exponatelor. Lista conține, pe lângă cei trei coordonatori – Cezar Vasilescu, Crisitian Scăiceanu și Călin Marinescu, numele a 25 de filateliști din Capitală și din provincie. Persoanelor de pe lista FFR urma ca CN Poșta Română SA să le acorde o remunerație de 100 de lei/zi și două mese la prânz și seara, dacă se lucrează până la ore târzii. Scrisoarea semnată, în numele Federației de președintele acestuia, Leonard Pașcanu, l-a scos din minți pe președintele CO. Mateescu a replicat într-o manieră atipică.
„În ședința CO din 18 ianuarie a.c., am luat cu toții notă de refuzul FFR de a se ocupa de activitățile legate de organizarea «bin room», inclusiv montarea/demontarea exponatelor, sau furnizarea de informații. Această responsabilitate ar fi trebuit să revină FFR, întrucât această federației ar fi trebuit să reprezinte nucleul de competență filatelică, așa cum este oriunde în lume. Urmare a acestui refuz, constatat și de Fernando Aranaz și înregistrat audio – ca toate ședințele EFIRO – am apelat deja la ajutor intern/internațional și suntem siguri că vom putea rezolva problema «bin room»-ului. În aceeași ședință a CO, spre stupoarea generală, FFR a promis că se va ocupa de «juriul internațional». Eu, personal, nu știu ce să înțeleg din această afirmație: despre un juriu format din persoane fizice – jurați internaționali – care trebuie să fie independent și imparțial, de care se va «ocupa» federația țării gazdă – persoană juridică. Sau să înțelegem că deja dvs. și Alexandru Bartoc sunteți deja președintele și vicepreședintele care desigur se vor «ocupa» de juriu.” – spune Gabriel Mateescu în scrisoarea răspuns din 13 februarie a.c.
Locul 2 - Ziua internațională de comemorare a Holocaustului
Locul 3 - Vechiul București
Emisiunile respective sunt: România în Uniunea Eauropeană; 100 de ani de la punerea bazelor biospeologiei de către savantul român Emil Racoviță; Ziua internațională de comemorare a Holocaustului; Fauna din Marea Neagră; Aniversări personalităţi; Sfintele Paști; Orhidee sălbatice din România; Ceramică românească - Farfurii ţărăneşti (I); Păsări de pradă; EUROPA 2007 - Centenarul cercetășiei; Vechiul București; Ceramică românească - Farfurii ţărăneşti (II); 110 ani de la punerea pietrei de temelie a Palatului CEC; 60 de ani de la înfiinţarea Clubului Sportiv al Armatei STEAUA; Sibiu – Capitală culturală europeană 2007; Raţe şi gâşte sălbatice; Ziua Mărcii Poștale Românești - Centenarul mărcilor locale Bistra; Ceramică românească - Farfurii ţărăneşti (III); În memoria Părintelui Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1986- 2007); Ceramică românească - Oale şi Căni; Expoziţia Filatelică Mondială EFIRO 2008 (II); Personalităţi germane din România; Emisiune comună România –Luxemburg: „Casa Luxemburg din Sibiu”; 140 de ani de la crearea sistemului monetar românesc modern; Cupa Mondială de rugby - Franţa 2007; 50 de ani de la zborul primului satelit artificial al Pământului - Sputnik 1; Crăciun 2007; Ceramică românească - Oale şi Căni (II); Sprijin pentru nevăzători; Emisiune comună România - Serbia „Vapoare şi porturi dunărene” și Faună polară.
Emisiunea filatelică Arme de foc din Muzeul Militar Naţional, pe care Romfilatelia o introduce în circulaţie, reprezintă în sine o premieră: este pentru prima oară când pe timbrele unei emisiuni de mărci poştale româneşti sunt ilustrate pistoale şi revolvere. Aceste arme fac parte din colecţia Muzeului Militar Naţional.