Lupta anticomunistă cu mărci poștale

Opoziția manifestată față de regimul comunist a avut o gamă foarte variată. Oamenii cărora brusc li s-a interzis să fie liberi au găsit modalități, de multe ori ieșite din comun, de a-și manifesta dezacordul față de noii stăpâni. Unii s-au retras în munți și s-au opus cu armele jugului comunist. Alții au protestat cu poezii sau manifeste aruncate în orașele aglomerate. Mulți dintre acești oameni curajoși, deseori inconștienți de ceea ce vor păți, au riscat enorm. O altă categorie este cea a persoanelor care pur și simplu au părăsit țara optând pentru una dintre societățile civilizate din vestul continentului sau chiar de peste ocean. Această categorie s-a divizat cu timpul, unii dintre ei au încercat să-i sprijine pe cei rămași și chinuiți în țară, alții și-au văzut de treaba lor, așteptând ca timpul să rezolve suferința Europei Orientale. Cei care au ales drumul exilului și i-au sprijinit pe cei din țară au găsit felurite modalități de a-și manifesta dezacordul față de regimul comunist. Una dintre acestea a fost editarea unor mărci poștale. Definiția de mărci poștale este improprie pentru că ele nu aveau putere de francare, iar Uniunea Poștală Universală nu le-a recunoscut ca mărci poștale oficiale sau particulare.

Totuși, care era rostul acestor petice de hârtie? Prin mesajul graficilor și al textelor care au fost tipărite pe ele, autorii lor au dorit sensibilizarea opiniei publice internaționale, dar și transmiterea unor mesaje către cei din țară, că lumea să știe că le este greu și le pasă de soarta lor. Rezultatul propus a fost parțial. Opinia internațională a condamnat în repetate rânduri excesele comuniștilor, dar fără prea mare succes, cât despre mesajele către cei din țară ele ajungeau sporadic datorită cenzurii administrației poștale românești. Efectul cel mai sigur a fost enervarea la culme a unor ofițeri ai Siguranței și mai târziu ai Securității, care, văzând trimiteri poștale „francate” cu timbrele exilului românesc o luau razna la propriu și la figurat.

Cum funcționa acest tip de protest anticomunist? Scrisorile trimise din Spania, Franța, Anglia, Germania și o serie de țări din America de Sud, pe lângă mărcile poștale oficiale ale țărilor de unde au fost expediate, erau francate și cu aceste emisiuni cu caracter politic. Emisiuni poștale ale exilului românesc nu apar în cataloage filatelice și nici nu au calitatea de material de expoziție.

Cei mai prolifici editori de mărci de acest gen au fost membrii exilului românesc stabiliți în Spania. Aici trebuie să remarcăm ca cei care au avut asemenea inițiative au fost persoane apropiate Mișcării Legionare. Așa se explica numărul mare de emisiuni tipărite în tiraje considerabile, precum și tematica unora dintre timbrele respective. Un alt centru important al emisiunilor a fost comunitatea românilor din Brazilia. Până în prezent nu exista un studiu privind aceste emisiuni, ele fiind prezentate doar ca timbre de propaganda de către câteva pagini de Internet specializate pe emisiunile filatelice din România.

Guvernul din Exil stabilit în Madrid - Spania, a emis peste 50 de serii de mărci, iar Organizația Exilului Românesc „Mihai Viteazul” cu centrul în Rio de Janeiro - Brazilia a emis cel puțin trei serii de timbre care au fost puse în circulație în nouă țări. (László KÁLLAI - ZIUA, 14 iulie 2005)

1. Al doilea congres mondial al Uniunii Latine - 10 mai 1954

Emisiunea are trei piese, având valori nominale de 5, 10 și 15 bani. Această emisiune a exilului românesc a apărut într-un tiraj considerabil, 25 de mii de exemplare dantelate, cinci mii de exemplare nedantelate și zece mii de carnete filatelice. Mărcile reprezintă trei dintre personajele istorice ale românilor - Decebal, Mihai Viteazul și Alexandru Ioan Cuza. Cele trei mărci au reapărut în lumea exilului românesc cu ocazia împlinirii a 38 de ani de la Unificarea Transilvaniei cu Țările Românești. De aceasta dată timbrele au fost supratipărite cu următorul text de culoare neagră: UNIREA ROMÂNILOR/ALBA-IULIA/1 Decembrie 1918.

2. Conferința de la Berna - 1 decembrie 1955

De această dată este vorba de o marcă poștală și un bloc fiecare având varinata albastră respectiv roșu. Tirajul este de 25 de mii de mărci și câte trei mii de colițe din fiecare culoare.

3. UNESCO - 9 aprilie 1956

Are o singură valoare, de zece bani. Au fost tipărite șase mii de exemplare și 500 de carnete filatelice. Ilustrația mărcii este harta României Mari într-un cerc al cărei linie este format din zale de lanț, reprezentând starea românilor la aceea vreme.

4. Biblioteca română de la Freiburg - mai 1956

Mărcile au fost emise pentru a comemora șapte ani de la înființarea bibliotecii românești de la Freiburg. Este vorba de un supratipar al emisiunii UNESCO - 1956 având culoarea albastră. Supratiparul conține următorul text: ȘAPTE ANI DE LA EXISTENȚĂ/BIBLIOTECA ROMÂNĂ DIN FREIBURG/10 MAI 1956.

5. Expoziția Mondială a Agriculturii – ediția a 3-a - 23 mai 1956

Seria are șase valori din care trei reprezintă animale, iar alte teri diferite flori. Din fiecare set au fost emise 20 de mii de serii dantelate și trei mii de serii „tăiate” și ca o noutate au fost realizate în scop filatelic 800 de FDC.

6. 38 de ani de la Unificarea Transilvaniei cu Principatele Unite - 1 decembrie 1956

Este o emisiune supratipărită pe mărcile „Al doilea congres mondial al Uniunii Latine - 10 mai 1954” cu următorul text de culoare neagră: UNIREA ROMÂNILOR/ALBA-IULIA/1 Decembrie 1918. Au fost realizate 5000 de serii, respectiv o mie de coli comemorative.

7. EUROPA 1956 - 13 ianuarie 1957

Emisiunea cuprinde trei valori a câte 15 bani. Au fost tipărite 50.000 de bucăți dantelate, două mii de serii nedantelate și o mie de exemplare de francaturi filatelice.

8. 40 de ani de la luptele de la Mărășești - 19 august 1957

Seria are două piese, supratipărite timbrele din seria „38 de ani de la Unificarea Transilvaniei cu Principatele Unite - 1 decembrie 1956” având ca text: Mărășești/simbol al vitejiei românești 1917-1957. A apărut în trei mii de exemplare.

9. 500 de ani de la nașterea lui Ștefan cel Mare - 13 septembrie 1957

Emisiunea este un supratipar al mărcilor din emisiunea EUROPA 1956. Mărcile au fost supratipărite în perechi orizontale de câte două timbre cu textul: Ștefan cel Mare domn al Moldovei/atlet al lui Hristos și viteaz apărător al frontierei răsăritene a Europei 1457 - 1957. Au fost realizate cinci mii de mărci din care 600 de FDC și 500 „Carte Maximum”

10. Centenarul primei mărci postale din Moldova - 10 mai 1958

Marca are ca actor principal timbrul de valoare nominală de 81 parale apăruta în vara anului 1858 și a fost imprimat la „Atelia Timbrului” din Iași. Au fost realizate 15.000 de exemplare dantelate, trei mii de mărci nedantelate. Din acest tiraj au fost folosite un număr de 1300 pentru realizarea unor FDC și francaturi filatelice

11. EUROPA - a doua emisiune - 10 mai 1958

Seria este compusă din dou mărci de 25 și 50 de bani. A fost emis într-un tiraj considerabil de 20 de mii de serii. Au fost realizate sute de FDC-uri și francaturi filatelice.

12. EUROPA - a treia emisiune - 8 noiembrie 1958

Conține trei valori de 25 (verde), 50 (roșu) și 75 (albastru) bani. Grafica mărcilor din aceasta emisiune au fost „inprumutate” de la o emisiune ale administrației poștale din Belgia apărută în vara anului 1958.

13. Liga Anticomunista - 30 noiembrie 1958

Are două valori și a fost tipărită în 40.000 serii.

14. 100 de ani de la unificarea Moldovei cu Muntenia - 24 ianuarie 1959

Are patru valori, a fost tipărit în policromie într-un tiraj de 12 mi de serii, trei mii de colițe și au fost realizate două mii de produse filatelice.

15. Europa care suferă - 10 mai 1959

Seria contine trei timbre realizat fiecare la rândul lui în trei culori, roșu, verde și albastru fiind tipărite în coli cu câte nouă mărci. Marca de 25 de bani reprezintă o scenă prin care s-a dorit arătarea suprimării celor care se opun regimului comunist - un individ îngenunchiat având pus la ceafă un pistol cu inscripția în limba franceză – „l'Europe qui soufre”; marca de 50 de bani are în imagine două mâini legate cu lanțuri și cu inscripția în limba engleză „The Suffering Europe”, iar marca de 75 de bani are ca ilustrație un șir de oameni - prizonieri ai regimului - care sunt biciuiți. Imaginea de pe ultima marcă este însoțită cu textul în limba română – „Europa care suferă” Tirajul a fost de 15.000 coli cu câte nouă mărci

16. 23 august 1944-23 august 1959 - 15 ani de la crucificarea României - 23 august 1959

Au fost realizate prin supratipărirea mărcilor „Europa care sufera” într-un tiraj de 4500 de coli a câte nouă mărci. Textul supratiparului se întinde orizontal pe trei mărci și a fost redactat în trei limbi: română - 23 august 1944-23 august 1959/15 ani de la crucificarea României - 23 august 1959, franceză - 23 agosto 1944-23 agosto 1959/Quince anosdesde la crucifixion de Rumania și în engleză - 23 august 1944-23 august 1959/Fifteen years the cricifixion of Romania.

17. Drepturile omului - 30 septembrie 1959

Conține două mărci, - negru și violet, cu o valoare nominală de 75 de bani fiecare. Au fost tipărite 27.000 de serii perforate și 10.800 nedantelate. Mărcile sunt ilustrate având ca personaj principal un porumbel și imaginea unui mormânt pe care este înscriptionată în franceză, engleză și română textul „Drepturile omului”.

18. Anul refugiaților - 8 noiembrie 1959

O singură marcă de 75 de bani, albastru. Au fost tipărite 15 mii de timbre și s-au realizat și FDC-uri și francaturi filatelice.

19. Europa - a patra emisiune - 1 decembrie 1959

Două mărci, verde și roșu având ca valoare nominală 75 de bani fiecare.

20. Vizita lui Eisenhover la Madrid - 21 decembrie 1959

A fost supratipărită emisiunea „Anul refugiaților” cu textul „PACE; PRIETINIE și LIBERTATE PENTRU ROMÂNIA și EUROPA DE EST - 21 XII 1959”

21. Conferința premierilor din 16 mai 1960

Are trei valori de 10 bani, 15 bani, 25 de bani toate tipărite în albastru. Textul a fost realizat în engleză, spaniolă și română

22. Europa - emisiunea a cincea - 19 septembrie 1960

Marca de 75 de bani a fost însoțită de o vinieta cu un text într-una din limbile: spaniolă, franceză și engleză. Ediția a fost tipărită în zece mii de exemplare.

23. Jocurile olimpice de la Roma 1960 - 13 ianuarie 1960

Marca de cinci bani are ca desen un sportiv care trage cu pistolul, flacăra olimpică, cercurile olimpice textul în latina „Men sana in corpore sano” respectiv în una dintre limbile română, spaniolă sau engleză chemarea: Tineri refuzați doctrina comunistă! Marca este însoțită de o vinietă cu textul: Roma 1960

24. Pentru libertate! - 23 martie 1961

A fost supratipărita seria „Europa care suferă” cu textul: EUROPENI LIBERI/Aceasta este democrația comunistă care vi se prepară!/Orice slăbiciune o veți plăti cu sângele vostru! Textele au fost redactate în trei limbi - română, spaniolă și engleză - ele se întind orizontal pe trei mărci.

25. Europa - a șasea emisiune - 10 septembrie 1961

Este una dintre cele mai bine realizate emissiuni ale exilului românesc. Seria este compusă din trei mărci - 50 de bani - verde, 75 de bani roșu și un leu albastru - fiecare fiind tipărită și sub formă de coliță. Au fost realizate și „Plicuri prima zi” de o calitate de invidiat de multe administrații poștale. Aceste plicuri au fost ilustrate cu un porumbel, culorile naționale ale țărilor din Europa și textul: România liberă/Liberty for east Europe!.

26. 25 de ani de la moartea lui Ion Moța și Vasile Marin - 13 ianuarie 1962

Seia este compusă din trei timbre, maro, roșu și violet și reprezintă imaginea celor doi legionari de frunte.

27. Astronautul american John Glenn - 10 mai 1962

Seria este compusă din două mărci cu valoare nominală un leu fiecare și reprezintă pe astronautul american John Glenn. Plicurile realizate în prima zi de apariție sunt inscripționate cu „Liberty for România”

28. Centenarul emisiunii poștale „Principatele Unite – 1962” - 1 iunie 1962

A apărut într-un tiraj de 16.000 de serii. Cele trei mărci au fost tipărite în condiții excepționale în policromie și reproduc cele trei valori (3, 6 și 30 de parale) ale primei emisiuni poștale ale Principatelor Unite apărute în 1862.

29. Campionatul Europei de Atletism - Belgrad 1962 - 15 septembrie 1962

Marca a fost realizată prin supratipărirea emisiunii „Jocurile olimpice de la Roma 1960” într-un tiraj de 12 mii de exemplare.

30. Europa - a șaptea emisiune - 17 septembrie 1962

Emisiunea conține o marcă de 75 de bani - maro și un bloc cu valoare nominală un leu - verde.

31. Lupta mondială împotriva foametei - 10 mai 1963

Opt mii de exemplare dantelate și două mii de colițe.

32. Centenarul Primei Conferințe Internaționale a Poștei - 3 iunie 1963

A apărut într-un tiraj de zece mii de exemplare și două mii de colițe.

33. Centenarul Crucii Roșii - 15 august 1963

34. Europa - a opta emisiune - 18 september 1963

35. 25 de ani de la moartea lui Zelea Codreanu - 30 noiembrie 1963

Realizat prin supratipărirea emisiunii „Liga Anticomunistă” cu textul: XXV/ANI/DE LA/MOARTE/1938-1963

36. Crăciun în Estul Europei - 23 decembrie 1963

Tipărit în policromie, în coli de câte opt mărci nedantelate cu valoare nominală de 50, respectvi de 75 de bani cu înscripționare în patru limbi - spaniolă, franceză, germană și română.

37. Ranger 7 - 31 iulie 1964

Literatura de specialitate nu cunoaște o descriere amănunțită. Despre această emisiune se știe doar că a fost tipărită în cinci mii de exemplare.

38. Europa - a noua emisiune - 25 septembrie 1964

A apărut în 25 de mii de exemplare din care cinci mii de colițe.

39. Crăciun - 23 decembrie 1964

O emisiune reușită, atât din punct de vedere grafic cât și în privința calității tiparului.

40. Europa - emisiunea a zecea - 25 septembrie 1965

Grafica mărcii reprezintă globul pământesc ca un rod al unei crengi de maslin în colțul inferior drept cu simbolurile comunismului, secera și ciocanul. A fost tipărit în 12 mii de exemplare din care două mii de colițe. Au fost realizate și o serie de produse filatelice.

41. Pentru Basarabia – Granița Europei de Est - 30 octobrie 1965

Marca a apărut atât dantelat cât și nedantelat. Grafica are ca ilustrație un desen preprezentând o femeie căzută în față unei troițe și biciută de reprezentantul regimului comunist. Colița are aceeași grafica în centru, iar ca fundal apare harta României Mari.

42. Crăciun - 20 decembrie 1965

Seria apăruta într-un tiraj record de 50 de mii de mărci. Ilustrația emisiunii a fost inspirată din scenele biblice.

43. Europa - a 11-a emisiune - 30 noiembrie 1966

Marca realizată în condiții tipografice improprii (alb-negru).

44. Zece ani de propagandă prin filatelia - 30 noiembrie 1966

Seria a fost ilustrată cu mărcile emise de exilul românesc.

45. Crăciun - 20 decembrie 1966

Tipărit în 12.000 de exemplare cu o valoare nominală de un leu. Colița nedantelată are inscripția „România liberă” respectiv „Mântueiește Doamne, poporul Tău".

46. Europa - a 12-a emisiune - 10 mai 1967

47. Crăciun - 20 decembrie 1967

Emisiunea are grafică similară cu cel apărut cu an înainte. Pe coliță ruga a fost completată și sună astfel: „Mantueiește Doamne, poporul Tău/și binecuvintează moștenirea Ta".

48. Europa - a 13-a emisiune- 10 mai 1968

49. 50 de ani de la unirea Transilvaniei cu Patria Mamă, România - 1 decembrie 1968

50. Crăciun - 1 decembrie 1968

Seria are trei mărci.

51. Europa a 14-a emisiune - 10 mai 1969

52. Primul om pe Luna - 21 iulie 1969

A apărut în două mii de serii.

53. Împotriva încălcării drepturilor omului - 8 noiembrie 1969

Emisiune realizată prin supratipărirea emisiunii „Drepturile omului” din 1959.

54. Crăciun 1969 - 20 decembrie 1969

Traian Popescu - Autorul emisiunilor filatelice româneşti din exil

Fost Vicepreşedinte al Societăţii Filatelice Române, Traian Popescu (1910 – 2003) s-a născut la Craiova. În anul 1932 a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, devenind avocat în cadrul Baroului Ilfov. A făcut parte din rândurile Mişcării Legionare şi s-a ocupat de tipărirea emisiunilor filatelice în timpul statului naţional-legionar. Din toamna anului 1941 până în martie 1945 a avut însărcinări diplomatice pe lângă Legaţiile României din Turcia şi Slovacia. Până în noiembrie 1947, când s-a stabilit la Madrid, a fost prizonier al armatei americane. Lupta sa în exil se leagă nemijlocit de activitatea publicistică din cadrul revistei şi editurii „Carpaţii” (pe care le-a fondat în 1954). Prin opera sa, Traian Popescu aduce o contribuţie substanţială în lupta exilului românesc împotriva ocupaţiei comuniste a ţării, ţinând trează conştiinţa Apusului asupra sclavizării României şi excluderii ei din confederaţia statelor europene. (http://timbreanticomuniste.wordpress.com)

Marca poștală, reper al istoriei alianței NATO

Cu ocazia desfășurării celui mai important summit din istoria NATO dar și a celui mai mare eveniment internațional găzduit vreodată de România, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale cu tematica Evenimente NATO. (LP 1798).

Marca poștală a emisiunii este realizată după macheta grafică a cunoscutului artist plastic Octavian Penda, care reunește într-un tot armonios elemente cu valoare
de simbol ale spațiului românesc cu elemental central al siglei NATO.
Mesajul imaginii mărcii poștale este transmis de personajul feminin ce întruchipează Victoria, purtând într-o mână ramura de măslin - simbol al păcii - și în cealaltă scutul decorat cu un blazon ce reproduce detalii din Stema României.
„Roata soarelui” sau „roata crucii”, motiv tradițional al meșteșugului sculpturii în lemn, redă vizibil imaginea brațelor Rozei Vânturilor - element central al siglei NATO, prezentat pe aceeași diagonală a compoziției. Aripile Victoriei rezumă sugestiv elementele logoului Summit-ului NATO la București: Aripi de libertate.
Realizată într-o concepție originală, de excepție, gândită și elaborată integral de Romfilatelia, emisiunea se constituie într-o premieră tehnică filatelică românească: toate mărcile poștale ale minicolilor cu opt timbre au fost imprimate cu folie de aur (LP 1798b) sau cu folie de argint (LP 1798a). Tirajul total al emisiunii este de 278.000 timbre.
Începând cu 2 aprilie 2008, emisiunea filatelică poate fi găsită în toate magazinele Romfilatelia din București și din țară. (Jurnalul de vineri - Baia Mare)

Expoziția filatelică „Exilul românesc și lupta anticomunistă”

Asociația PREZENT!

Vă invită la vernisajul expoziției filatelice:
„Exilul românesc și lupta anticomunistă”
Vineri 4 aprilie 2008, ora 17,
la Librăria Okian (str. Mureșenilor nr. 1) Brașov
Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 1-12 aprilie 2008

Pentru mai multe detalii contactați:
Asociația PREZENT!

asociatiaprezent@yahoo.com

Cezarina Bârzoi - 0726. 384.375; Ionuț Băiaș - 0722.636.847;
Costel Condurache – 0726.314.475

http://timbreanticomuniste.wordpress.com/

Dan N. Dobrescu: Manualul exponatului tematician

Literatura filatelică românească, recent, s-a îmbogățit cu o nouă lucrare. Dan Dobrescu a publicat la Editura Axa un manual care vine în ajutorul filateliștilor români. Titlul lucrării este Manualul exponatului tematician. Cartea poate fi descărcată și ulterior imprimată de pe pagina oficială al autorului (.pdf - 3.149.824 bytes) sau o pot obține gratuit, în format tipărit, adresând comenzile lor la adresa de e-mail dndobrescu_dannd@yahoo.com. Are 88 de pagini și este prefațat de Lumír BRENDL (AIJP, EAP și director FIP).
Lucrarea lui Dan Dobrescu se adresează filateliștilor care vor să expună colecții tematice. În carte, cititorii vor au o serie de sfaturi, precum și o colecție a tuturor actelor normative FIP referitoare la filatelia tematică, traduse în limba română. Autorul prezintă o colecție de modele pentru realizarea unui exponat tematic, dând ca exemple aplicațiile unor filateliști recunoscuți pe plan mondial. „Lumea filatelică românească poate profita de această lucrare” – spune autorul în finalul prezentării cărții. Așa să fie!
„România are o îndelungată tradiţie filatelică referitoare la apariţia primului timbru poştal românesc în urmă cu 150 ani. Anul 2008 este anul EFIRO 2008, prima expoziţie filatelică mondială care s-a ţinut vreodată în România – stat membru al Uniunii Europene. Sunt convins că această Expoziţie va demonstra din nou faptul că clasele competiţionale de Istorie Poştală şi Filatelie Tematică sunt ramurile filatelice cu cea mai rapidă dezvoltare în cadrul lumii contemporane.
În concordanţă cu specialiştii din domeniul filateliei şi cu conducătorii administraţiilor poştale, tendinţa de viitor a colecţiilor de timbre este filatelia tematică. De ce? Datorită CREATIVITĂŢII şi EMOŢIONALISMULUI pe care îl percepe oricine: adolescenţi, bărbaţi, femei.
Am petrecut multe din vacanţele mele în Bucureşti cât şi la Constanţa pe malul Mării Negre şi am putut să urmăresc filatelia românească timp de mai bine de 35 ani. În calitate de colecţionar şi expozant tematician, în 1981 am scris şi publicat un manual pentru filateliştii tematicieni din Cehoslovacia sub titlul Exemple că minunile funcţionează şi în filatelia tematică. Un capitol a fost dedicat exponatului tematic De la Versailles la München a lui Teodor GHIAŢĂ-MELNIC. A constituit un bun exemplu pentru filateliştii noştri. În prezent acord atenţie unui alt exponat românesc Povestea calculatorului, care poate oferi inspiraţie şi idei novotoare multor expozanţi tematicieni.
Recent, în Essen, Germania, Federaţia Germană BDPh, în cooperare cu Comisia Tematică a FIP şi Târgul Internaţional de Timbre a luat o nouă iniţiativă de a ajuta şi de a sprijini interesul crescând al filateliştilor europeni pentru filatelia tematică. Aceştia organizează Campionatul European de Filatelie Tematică intitulat ECTP. Desigur, seminariile FEPA pentru filatelie tematică reprezintă o parte indivizibilă a acestor Campionate şi contribuie la realizarea unor exponate tematice mai bune. În orice caz, realizarea unui exponat tematic nu este un lucru uşor. Dimpotrivă. În domeniul filateliei, în general, aceasta este o sarcină foarte dificilă. Mai mult decât atât. Este o PROVOCARE. Ideea principală sau conducătoare - TEMA - foarte bine definită în TITLU, trebuie detaliată într-un PLAN corect şi logic. Iar planul ar trebui să fie dezvoltat cum se cuvine de varietatea materialului tematic corespunzător. Tema aleasă trebuie ilustrată şi documentată filatelic şi cu ajutorul unor texte, tematice şi filatelice, scurte şi corecte. Acest proces de realizare a unui exponat este foarte necesar. Fiecare autor trebuie să aibă cunoştinţe solide, atât generale cât şi filatelice. Şi, desigur, cunoştinţele ei/lui nu pot fi restricţionate numai la tema aleasă.
Aceasta este provocarea şi sunt convins că, colecţionarii tematicieni români o vor accepta pentru viitorul mai bun al exponatelor tematice în România şi în lume.
Consider că Manualul expozantului tematician scris de Dan Dobrescu - delegatul român la Comisia de Filatelie Tematică a FIP şi membru activ al Academiei Europene de Filatelie AEP, va dărui colecţionarilor şi expozanţilor tematicieni români toate informaţiile necesare, ghidul şi exemplele despre cum se procedează cu o temă aleasă în cel mai bun mod posibil.
Eu doresc colecţionarilor şi expozanţilor tematicieni români o bună lectură şi succes în prezentarea exponatelor nu numai la nivel naţional, dar deasemenea la nivelul expoziţiilor filatelice europene şi mondiale.” – scrie în prefața lucrării Lumír BRENDL (AIJP, EAP și director FIP).
CUVÂNT ÎNAINTE
Filatelia, ca orice structură socio-culturală, are o componentă rămasă ca atare de-a lungul timpurilor, ceea ce îi justifică identitatea şi alta care se schimbă, supusă unor influenţe conjucturale. În filatelia tematică, constant este faptul că un exponat dezvoltă o temă cu materiale care sunt simultan şi poştale şi tematice, utlizând toate efectele poştale dintr-o arie geografică cât se poate de extinsă. Variabile sunt, de pildă, modul de tratare, modul de dezvoltare a temei, conţinutul şi calitatea textului.
Cititorul acestei lucrări îşi poate pune întrebarea: de ce ai scris acest manual Dan Dobrescu, căci tu n-ai obţinut marea performanţă în domeniul filateliei tematice competiţionale ? Răspunsul ar putea fi: pentru că eu am făcut greşeala, pe care nu doresc să o corectez, aşa cum se va vedea din cele expuse în continuare, de a-mi alege subiectul după suflet şi nu plecând de la materialul existent pe piaţă.
Lucrarea înglobează experienţa acumulată ca urmare a activităţii desfăşurate, începând cu anul 1998, în cadrul Comisiei de filatelie tematică a FIP. Trebuie să-i menţionez aici pe predecesorii mei în această Comisie, din partea filateliştilor români: Dr. Apostol TURBATU (în perioada 1977 - 1991) şi Prof. Dan ANGHELESCU (în perioada 1991 - 1998) [37], ultimul fiindu-mi mentor în filatelia tematică.
Lucrarea bazându-se pe experienţa acumulată la seminariile internaţionale din domeniu, precum şi pe regulamentele FIP aferente domeniului, care sunt prezentate în anexă, traduse în limba română, exemplifică modul în care acestea trebuie să fie aplicate pentru a realiza un exponat tematic competitiv. Încerc prin această lucrare să expun rezultatul înţelegerii mele privind aplicarea regulamentelor FIP, prin prezentarea de extrase atât din colecţia mea cât şi din alte colecţii reprezentative din ţară şi străinătate.
Doresc să aduc mulţumirile mele celor care m-au stimulat în acest demers, în primul rând regretatului profesor Dan ANGHELESCU care m-a propus să reprezint FFR în comisia de filatelie tematică a FIP, precum şi celor care m-au tolerat în pasiunea pentru filatelia tematică, dintre care nu în ultimul rând trebuie să o amintesc pe soţia mea Lola. Mulţumesc de asemenea celor au avut răbdarea să citească această lucrare în manuscris şi să facă observaţii: Domnilor Cristian - Andrei SCĂICEANU, Florin PATAPIE – RAICU, Coriolan CHIRICHEŞ.
Lumea filatelică românească poate profita de această lucrare şi eu îi mulţumesc anticipat. (Dan Dobrescu)

Ce ne lipsește din Muzeul filatelic

Zimbrulu şi Vulturulu a fost un ziar apărut în secolul XIX în Moldova. Un exemplar al acestui ziar a ajuns să fie cel mai scump ziar din lume. A fost scos la Iaşi, iar valoarea sa este estimată la aproximativ trei milioane de euro. Valoarea exemplarului gazetei este dată de faptul că a fost francată cu opt mărci poştale "Cap de bour" de 5 parale, din a doua emisiune din 1858. În Moldova, Zimbrulu si Vulturulu era cunoscut ca ziar unionist, alături de revista „Steaua Dunării”, condusă de Mihail Kogălniceanu, iar valoarea unui abonament anual era de trei galbeni.

A fost tipărit în luna mai, iar coincidenţa a făcut ca acesta să fie primul dintr-un teanc de ziare expediat la Galaţi. Pentru că pachetul respectiv cântarea foarte mult, pe primul ziar s-au aplicat opt timbre din a doua emisiune «Cap de bour», cu legenda «PORTO GAZETEI», pe hârtie azurată, obliterate cu ştampila rotundă IASSY MOLDOVA. Este cea mai celebră francatură compusă, deoarece este formată din cinci mărci în ştaif plus o pereche şi un exemplar izolat. Era o marcă specială, destinată exclusiv achitării expedierii unui ziar prin poştă.
Ajuns la destinaţie, Zimbrulu si Vulturulu a fost vândut unui librar, colecţionar de timbre. Numele deţinătorilor acestui ziar în secolul al XIX-lea nu este cunoscut, pentru că nu există documente care să arate primii proprietari.
În 1969 proprietarul de atunci al ziarului, l-a prezentat, alături de colecţia sa de timbre, la o expoziţie mondială organizată la Sofia şi a câştigat marele premiu. Ulterior, ziarul a intrat în posesia unui colecţionar din Elveţia. Exemplarul a fost achiziţionat la începutul anului 2007 cu suma de 830.000 euro, în urma unei licitaţii, de Joseph Hackmey, un colecţionar evreu din Londra. (sursa: Wikipedia)

Timbre „Cap de bour”

Ziarul „Zimbrulu si Vulturulu”, francat cu opt mărci „Cap de bour”, a fost vândut la licitație la Geneva la suma finala de 829.500 euro, conform site-ului casei de licitatie „David Feldman”.
Ziarul, care este valoros pentru că este francat cu opt timbre „Cap de bour” care nu sunt separate, ci în două ștraifuri, unul de trei, altul de cinci bucăți - fusese estimat înainte de licitație la o valoare cuprinsă între 500.000 si 750.000 euro. Licitația a pornit de la prețul de 500.000 euro și a ajuns până la 700.000 euro - preț fără comisioane și taxe. (sursa: Mediafax)

Marca săptămânii - 1-7 martie 2008

Supratipar cu textul „C.M.T. Român Pocutia” pe mărcile austiece de 1.20/1 kr., 1.20/2kr, 1.20/3 kr și 4/4 kr. Mărcile din imagina au făcut parte din colecție regelui Carol al României. Se cunosc doar două serii complete și atestate. Supratiparul s-a produs în timpul războiului polono-ucrainean, când forţele armate ale României au ocupat fără lupte regiunea, pe care au predat-o mai apoi autorităţilor poloneze. Pentru aprovizionarea oficiilor poștale din timpul ocupației românești au fost folosite timbre austriece. În mai 2006 la licitația organizată de Cherrystone, mărcile din imagine au fost vândute cu 16.500 USD. Pocuţia (în limbile ucraineană: Покуття, poloneză: Pokucie) este o subregiune istorică a Galiţiei, cuprinsă între râurile Prut şi Ceremuş, în zilele noastre parte a Ucrainei. Din punct de vedere istoric, a fost o regiune culturală distinctă, locuită de români şi de ruteni. Centrul istoric al regiunii a fost oraşul Colomeea. Denumirea regiunii poate fi tradusă prin „lângă colţ”, după numele oraşului Kuti, care la rândul lui înseamnă „colţ”. Iniţial, Pocuţia a fost parte a Rusiei Kievene şi mai apoi a unuia dintre statele sale succesoare, Halici-Volînia. Regiunea a fost anexată în 1349 de regele polonez Cazimir al III-lea. Acesta, în căutarea de fonduri necesare continuării războaielor cu Ordinul Cavalerilor Teutoni, a folosit regiunea drept garanţie pentru împrumutul obţinut din partea domnitorului Moldovei Petru I. Regiunea a fost disputată între cele două state, deoarece sumele împrumutate de regele polonez nu au fost returnate niciodată în întregime. În 1498, regiunea a fost cucerită de Ştefan cel Mare. În 1531, după bătălia de la Obretin, Pocuţia a fost recucerită de polonezii conduşi de hatmanul Jan Tarnowski, care l-a învins pe domnitorul moldovean Petru Rareş. În urma divizării Poloniei din 1772, Pocuţia a devenit parte a Austriei, fiind încorporată în Regatul Galiţiei şi Lodomeriei. După încheierea primului război mondial şi dizolvarea Austro-Ungariei, Pocuţia a fost disputată de Polonia şi efemerul stat Naţional al Ucrainei Occidentale. În timpul războiului polono-ucrainean, forţele armate ale României au ocupat fără lupte regiunea, pe care au predat-o mai apoi autorităţilor poloneze. După războiul polono-sovietic, zona a rămas în cadrul Poloniei. Drept urmare a şi partiţiei Poloniei din 1939 între Germania Nazistă şi Uniunea Sovietică, Pocuţia a fost încorporată în RSS Ucraineană, pentru ca, mai apoi, după declanşarea Operaţiunii Barbarossa, zona să ajungă sub stăpânirea germană. După eliberarea ei de Armata Roşie, zona a rămas în cadrul RSS Ucraineene, iar, în momentul de faţă face parte din regiunea Ivano-Frankovsk (Ucraina).

(surse: Wikipedia și Cherrystone)