Comunicat de presă

Între marxismul lui Pașcanu și politica editorială a Romfilateliei

Stimaţi Administratori,

Apreciez onestitatea Dvs. Publicând materialul privind "Leonard Paşcanu şi faptele sale", care este începutul unui serial. Nu vreau să discut despre preambulul care însoţeşte materialul transmis de mine. Poate după ce ne vom cunoaşte nemijlocit o să putem să le comentăm.
Regret că nu aţi publicat şi documentele care lămureau cititorii asupra alegaţiilor lansate de Domnul Leonard Paşcanu. De asemenea regret că nu aţi exclus de pe blog citatul cu "starea de fapt" care aşa cum vă spuneam îmi aminteşte de clasicii marxism leninismului. Din păcate Domnul Leonard Paşcanu nu este nici măcar un clasic în filatelie, ci este un prăpădit de excroc.
Vă promit câte două materiale pe săptămână, care să menţină cald blogul Dvs., căci altfel se fâşie. Oricum Domnul Leonard Paşcanu şi-a epuizat lista de alegaţii. Acum urmează decontul pentru el şi grupul care îşi închipuie că fac legea în FFR. Legea o face justiţia română şi nu partidele politice sau mişcarea masonică.
Filatelistul Înşelat

Aceasta este mesajul primit de la persoana care se erijează într-un Filatelist Înşelat. Depeşa dumnealui necesită o serie de precizări. Această intervenţie a Colegiului editorial nu doreşte îngrădească dreptul la opinie, dar considerăm că este de cuvinţă să facem o serie de enunţuri, mai ales că printre noi se află şi un jurnalist profesionist. Unele din aprecierile colegului nostru, Filatelistul Înşelat, sunt în neconcordanţă cu adevărul. Ca în orice redacţie, chiar şi al unui blog, linia editorială este prestabilită, deci, conţinutul preambulului publicat de noi, legat de acuzele Filatelistului Înşelat rămână la atitudinea noastră. În următorul caz, documentele transmise de Filatelistul Înşelat nu au fost publicate pe paginile blogului din motive tehnice (astfel, pentru cei cunoscători, una dintre documentele referitoare la decizia instanţei privind restituirea unor sume de bani are următorele parametrii: 3,18 cmX4,73cm şi 300 de pixels/inch).
În privinţa citatului ce apare pe frontispiciul blogului, legat de viaţa filatelică din România şi intitulat ”stare de fapt”, iarăşi, trebuie să precizăm că este o decizie a echipei redacţionale şi defineşte linia editorială. Dacă textul respectiv este sau nu de sorginte maxisto-leninistă, credem de cuvinţă că această apreciere să facă de către cititorii noştri, cei mai mulţi, pe bună seamă, filatelişti. În ultimul paragraf din mesajul Filatelistului Înşelat am remarcat o expresie care nu are nici o legătură cu filatelia, dar nici cu o justiţie modernă şi eficientă. Legea, în opinia noastră, ar fi trebuit aplicată în această dispută, de mult timp în urmă, de către justiţie, tocmai cum susţineţi Dvs., fără implicarea unor partide politice sau a mişcării francmasonice (n.r. - ???).
În rest, aşteptăm în continuare dezvăluirile Dvs., iar cele care sunt la obiect şi sunt susţinute de probe le vom publica fără nici o reţinere.
Cu respect,
Administratorul blogului,
Filatelistul Furios

Sunt mândru că sunt ungur și filatelist

inEDITORIAL

Etium ille est fur, qui fidutiam hominum rapit.

La ultimul inEditorial semnat de mine am primit un comentariu Anonim. Sună în felul următor: E bine scris, dar am o nedumerire: ungurii nu au Buba lor, să se ocupă de el. Îi recomand domnului Kállai să-l caute de bube pe Verestoy sau Naghi. Nu mă deranjează că mă faceţi ”ungur”. Da, sunt ”ungur” sau maghiar şi sunt mândru de acest lucru. În acelaşi timp sunt jurnalist şi filatelist. Jurnalist profesionist – îmi câştig existenţa din această ”meserie” de aproape două decenii. Și cred că aici este ”buba” dvs. Un jurnalist profesionist nu ar trebui să aibă simpatii politice sau etnice. Eu, încerc să fiu profesionist cu riscul să fiu ”condamnat” de unii dintre conaţionalii de ai mei. Am scris destul despre senatorul Verestóy. Rezultatul a fost unul trist: am fost eliminat din echipa redacţională a cotidianului ZIUA. Asta s-a întâmplat în 1995. Dvs. aţi auzit de filatelia în acel an? Despre fostul ministru al Comunicaţiilor, Zsolt Nagy, într-adevăr nu am scris. Nu că aş fi avut informaţii despre nişte afaceri oneroase ale acestuia, dar subiectul a fost tratat de alţi colegi de ai mei. Problema mea este că sunt şi filatelist de ceva vreme (am devenit membru activ în AFR din 1983, la Oradea, Cercul Filatelic ”Iosif Vulcan”) şi îmi este greu să privesc cum munca unor oameni se duce de râpă. Spuneţi, citind între rânduri, că Leonard Paşcanu este un infractor. Aşa o fi, dar până la proba contrarie este un cetăţean onest şi filatelist ca oricare dintre noi. L-am cunoscut, personal, în urmă cu vreo patru ani când am reuşit să implic redacţia ZIUA în organizarea expoziţiei ZIUA Campionilor. Atunci l-am cunoscut şi pe Dan Dobrescu. Acestuia din urmă i se reproşează, deasemeni, o serie de fapte reprobabile. Cred că marele război filatelic din România are alte conotaţii. Financiare – îmi spune feeling-ul de câine de pază a societăţii. Vă invit, pe dvs. Anonim şi pe ceilalţi filatelişti, să vorbim despre acest aspect.

p.s. – Presupun, că tot dvs., şi tot sub anonimat l-aţi făcut pe Francisc Ambruş ţigan. Acum pe mine ungur. Vă mulţumesc pentru apreciere. Nu ştiu cum să mă revanşez. Dar, cu tot respectul, o persoană care alege anonimatul este, conform Dicţionarul explicativ al limbii române – 1998, un om ”fără personalitate”. Nu încercaţi să îmi reproşaţi că aş fi scos definiţia din context. Nu ţine, ştiu prea bine limba română să vă apăraţi în acest fel.

Gruparea Romfilatelia contraatacă

Mai mulţi cititori au solicitat să publicăm facsimilele transmise de Filatelistul Înşelat. Am fost acuzaţi că suntem părtinitori. Nu este adevărat şi acest lucru poate confirma chiar Filatelistul Înşelat. În primul mesaj am recepţionat de la acesta o serie de documente care din motive tehnice nu am putut publica. Am solicitat Filatelistului Înşelat să ne pună la dispoziţie documente scanate la o rezoluţie mai mare. Iată, imediat după ce am primit materialul solictat le facem publice. (precizare adăugată în 02.10.2007)

Azi am fost bombardaţi de un domn Anonim cu o serie de documente despre care expeditorul susţine că sunt dezvăluiri senzaţionale şi dovedeşte activitatea infracţională a preşedintelui Federaţiei Filatelice Române şi a altor cinci persoane de la conducerea FFR. Documentele prezentate de Anonim sunt cunoscute pentru toţi cei care sunt interesaţi de activitatea Federaţiei. Sunt documente care dovedesc, mai degrabă, interesul unui grup de oameni pentru mersul bun al filateliei româneşti. Anonimul, se pare, că a ”obţinut” respectivele xerocopii tocmai din arhiva SC Romfilatelia SA. Această afirmaţie este susţinută de o serie de elemente care i-au scăpat celui care a realizat formatul electronic al documentelor respective.
Facsimilele au fost însoţite şi de o lungă epistolă în care autorul aduce acuzaţii grave conducerii FFR. Este curios că mesajul a fost trimis, în afara Colegiului editorial, la zeci de filatelişti şi persoane din conducerea CN Poşta Română SA, respectiv SC Romfilatelia SA, însă, Anonimul nostru a uitat cu desăvârşire să trimită şi celor pe care îi bălăcăreşte. Gestul lui este reprobabil şi îl considerăm descalificabil. Pentru a transmite mesajele respective Anonimul a folosit pseudonimul Filatelistul Înşelat şi adresa de e-mail filatelistul_inselat@yahoo.com.
Anonimul nostru ”Înşelat”, după spusele unor angajaţi ai SC Romfilatelia SA, este un filatelist care, se pare, că este angajatul acestei societăţi la Departamentul de Comunicare.
Am considerat că este util să publicăm depeşa Filatelistului Înşelat din mai multe motive. Pe de o parte, vrem să evităm jocurile partinice, iar pe de altă parte considerăm că astfel vom îndeplini o cerinţă elementare de bun simţ şi de deontologie profesională, şi anume creăm condiţii prin care, cei incriminaţi îşi pot lua la cunoştinţă acuzaţiile şi se pot apăra.

Bună ziua,

BLOG-ul filatelic "Razboi filatelic - jurnal on line pentru filatelişti" ni-l prezintă pe imaculatul Domn Leonard Paşcanu ca pe o victima a ROMFILATELIA şi Compania Naţionala POŞTA ROMÂNĂ. În realitate avem de a face cu un infractor, care simţind mâna lungă a justiţiei române a antrenat FFR într-un război, care nu este al ei, crezând că prin aceasta va scăpa de rigorile legii.
BLOG-ul mai sus meţionat afirmă că Dl. Leonard Paşcanu a câştigat procese în justiţie şi este nevinovat. În realitate aşa zisul proces câştigat invocat, este un proces penal care s-a închis deoarece "calomnia" a fost discriminată ca faptă penală.
În cele ce urmează vă vom prezenta, pe bază de documente, două procese, pe care Leonard Paşcanu în calitate de preşedinte al FFR, le-a pierdut. Despre dosarele penale şi falsurile promovate de Dl. Leonard Paşcanu vă vom vorbi cu alt prilej. Până atunci puteţi consulta ziarul Cotidianul din perioada 1993-1994 unde Dl. Silviu Dragomir dezbate o serie de aspecte în legătura cu aceste falsuri promovate de Dl. Leonard Paşcanu.
Ambele dosare sunt în legatură cu Romfilatelia, despre care astazi Domnul Leonard Paşcanu şi acoliţii săi (Ioan CATANĂ, Sergiu GĂBUREAC, Dan Alexandru BARTOC, Şerban DRĂGUŞEANU, Marian JIANU) spun că este o "căpuşă". Această societate s-a înfiinţat cu contribuţia nemijlocită a Domnului Leonard Paşcanu (a se vedea revista Filatelia din anul 2004), pe care el însuşi a "căpuşat-o" cca. 3 ani în calitate de admistrator, încasând lunar 20% din salariul Directorului General. Această indemnizaţie incasată lunar de Dl. Leonard Paşcanu, care reprezinta cca. 3-4 pensii a unora dintre Dvs., nu l-a scandalizat niciodată.
Iata procesele pe care le-a pierdut Domnul Leonard Paşcanu. Primul dosar nr. 19863/3/2006 se refera la anularea mărcii "ZIUA MĂRCII POŞTALE ROMÂNEŞTI" înregistrată de Domnul Leonard Paşcanu în numele FFR, fără a consulta organele de conducere ale FFR, sentinţa civilă nr. 1742/19.12.2006 (a se vedea fişierele anexate osim_1 .... osim_7). Al doilea dosar nr. 2229/3/2007 se refera la încasarea necuvenită de către FFR a sumei de 45.812 lei noi (458 milioane lei vechi) de la Romfilatelia, sentinţa civilă nr. 806/29.05.2007 (a se vedea fişierele anexate restituire_bani_1 ... restituire_bani_5). Precizăm că Biroul Executiv al Comitetului Director al FFR a refuzat restituirea acestei sume. Acum suma va trebui restituită însoţită de dobânzile legale. Cum s-au cheltuit aceşti bani nu ştie decât Dl. Paşcanu. Unde sunt ei? În care buzunare au intrat? Cei nominalizaţi mai sus vor trebui să răspundă într-o bună zi pentru gestiunea frauduloasă a FFR.
Oricum banii au intrat în buzunarele Domnului Paşcanu via firme de consultanţă. Astfel, cum se explică faptul că numai într-o lună Domnul Paşcanu a cumpărat două maşini, a căror valoare depăşeşte 50.000 EURO, acesta nefiind salariat nicăieri şi neavând o firmă care să-i producă profit. Poate numai certificatele de expertiză pe care le-a emis sub antetul FFR să-i fi produs ceva venituri, pentru care însă nu a achitat taxe şi impozite. Astfel spus în afară de infracţiunea de delapidare din fondurile FFR, a comis-o şi pe cea de evaziune fiscală. Când se vor pronunţa organele competente ale acestei ţări?
Iată, şi lista filateliştilor care v-au înşelat şi continuă să vă înşele şi care individual sau colectiv trebuie să răspundă pentru gestiunea frauduloasă a FFR:
1. Leonard Paşcanu, pentru gestiunea frauduloasă a FFR (a se vedea: istoria cu "Ziua mărcii poştale româneşti" - numerotare roşie, fondul Butculescu şi altele care vor fi dezvăluite ulterior).
2. Dan Alexandru Bartoc, pentru aşa zisele sponsorizări de care a beneficiat FFR, dar în realitate au reprezentat "albire de bani". Sponsorizările au provenit de la firme cu care Alianz Țiriac a avut contracte de construcţie, Dl. Bartoc fiind director cu investiţiile la aceasta firmă. Banii au fost folosiţi până la ultimul leu pentru nevoile personale al Domnului Bartoc. Este cazul ca DNA să invetigheze acesta problemă.
3. Marian Jianu, care în calitate de vicepreşedinte al FFR cu probleme financiare, nu a sesizat nici una din aceste potlogari. Atunci când a fost chemat la poliţie şi întrebat de prejudiciul produs FFR de afacerea "Ziua mărcii poştale româneşti" - numerotare roşie, a declarat că nu s-a produs nici un prejudiciu deoarece factura nu a fost înregistrată în contabilitate!
4. Şerban Drăguşeanu, care a uitat de a mai pune întrebarea în legatură cu "unde sunt banii?", atunci când i s-a dat mână liberă pentru uzufructul spaţiului din Calea Dorobanţi.
5. Sergiu Găbureac, care clamează nevinovaţia D-lui Paşcanu, pentru care însă nici ginerele sau apreciatul filatelist şi avocat Mircea Stănculescu şi nici fiica sa (avocat) nu s-au oferit să-l apere pe Dl. Paşcanu, în dosarele penale pe care le are.
6. Ioan Catană, care fiind un oportunist a dat mandat în "alb" D-lui Paşcanu să-l reprezinte în luarea deciziilor. Știe el de ce!
Domnilor membri ai Colegiului editorial al BLOG-ului filatelic mai sus menţionat, dacă sunteţi imparţiali şi doriţi să promovaţi adevărul publicaţi acest e-mail! Dacă nu, înseamnă că sunteţi părtaşi la faptele şi minciunile Domnului Leonard Paşcanu şi ale grupului organizat în jurul lui.
Locul Domnului Leonard Paşcanu este la lada de gunoi a istoriei filateliei româneşti şi nu în fruntea acesteia. Ajutaţi-l să ajungă acolo unde de mult îi este locul.
Treziţi-vă filatelişti, nu mai acceptaţi minciuna şi impostura. Filatelia este un hobby şi nu un loc unde s-a aciuit o "gaşcă" de delicvenţi.
Filatelistul Înşelat

P.S.
1. Domnilor membri ai Colegiului editorial al BLOG-ului filatelic mai sus menţionat, poate înlaturaţi de pe BLOG citatul Domnului Paşcanu intitulat "stare de fapt". Aceasta îmi aminteşte de clasicii marxism-leninismului.
2. Din cauza fişierele ataşate care ocupă multă memorie, acest e-mail va fi însoţit de încă două e-mail-uri.

Dosar nr. 19863/3/2006 se refera la anularea mărcii "ZIUA MĂRCII POŞTALE ROMÂNEŞTI", sentinţa civilă nr. 1742/19.12.2006

Dosar nr. 2229/3/2007 referitor la încasarea necuvenită de către FFR a sumei de 45.812 lei de la Romfilatelia, sentinţa civilă nr. 806/29.05.2007

Întâlnirea conducerii FFR cu ministrul Winkler

În urmă cu două săptămâni o delegaţie a Federaţiei filatelice Române a participat la o discuţie despre starea filateliei româneşti cu noul şef al Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, ministrul iuliu Winkler. În urma discuţiei a fost întocmit o sinteză prin care se redă cele mai importante subiecte abordate cu ocazia acestei întâlniri. Cei prezenţi au redactat un document prin care doresc să aducă la cunoştinţa opiniei publice şi filateliştilor, cele discutate cu ministrul Winkler. Deasemenea redăm în facsimil două documente adresate conducerii CN Poşta Română SA, respectiv ministrului Iuliu Winkler, semnate de conducerea FFR.

Sinteza problemelor prezentate domnului ministru Iuliu Winkler cu ocazia audienţei din data de 5 septembrie 2007

În ziua de 5 septembrie a.c., ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, domnul Iuliu Winkler a acordat o audienţă unei delegaţii a Federaţiei Filatelice Române, formată din Leonard Paşcanu, preşedinte, Alexandru Bartoc, Ioan Catană şi Marian Jianu, vicepreşedinţi.
La audienţă au mai participat domnii Cezar Armeanu, secretarul general al MCTI, comisarul-şef Marius Oprea, şeful Corpului de Control al MCTI şi Szabolcs Olosz, şeful de cabinet al ministrului.
Scopul audienţei a fost prezentarea de către delegaţii FFR a problemelor cu care se confruntă în relaţiile cu SC Romfilatelia să şi a problemelor generate de activitatea de organizare a Expoziţiei Filatelice Mondiale EFIRO 2008. Totodată, au fost prezentate unele proiecte ale FFR pentru care s-a cerut sprijinul şi susţinerea MCTI.
Până la sosirea domnului ministru în sala de sedinţe, reprezentanţii FFR au purtat discuţii cu domnii Cezar Armeanu şi Marius Oprea. Dl. Leonard Paşcanu a arătat că totul a fost gândit la infiintarea Romfilateliei dupa metoda firmelor capusa, încât CN Poşta Română să a dat banii pentru functionarea SC Romfilatelia SA, dar toate hotarârile pentru funcţionarea societăţii sunt luate prin sau de către MCTI. În acest sens, MCTI numeşte reprezentantul AGA al Poştei, acesta numeşte AGA şi Consiliul de Administraţie al SC Romfilatelia, iar acest Consiliu de Administraţie îşi alege preşedintele. Faptul că d-rei Cristina Popescu i-a fost prelungit mandatul de curând, fără acordul CNPR, confirmă acest lucru.
Dl. Marius Oprea a arătat că a rezolvat toate sesizările primite, legate de activitatea d-rei Cristina Popescu, menţionând că acţiunea trebuie să pornească de la CN Poşta Română. Pentru a elimina mirarea reprezentanţilor FFR, dl. Oprea a arătat mecanismul de urmat pentru soluţionarea cererilor FFR, şi anume: Consiliul de Administraţie al CN Poşta Română să trebuie să adopte o hotărâre în acest sens; apoi hotarârea trebuie adusă la cunoştinţa reprezentantului AGA al CN Poşta Română să şi acesta trebuie să îi dea mandatul în consecinţă.
La sosirea d-lui ministru Iuliu Winkler s-au făcut prezentările. S-a solicitat înregistrarea discuţiilor, primindu-se acordul din partea domnului ministru. Pentru început, dl. Leonard Paşcanu a adresat domnului ministru Iuliu Winkler felicitările membrilor FFR pentru numirea în funcţie şi l-a asigurat de tot sprijinul Federaţiei Filatelice Române pentru problemele specifice, de profil.
Cuvântul a fost acordat domnului Leonard Paşcanu, preşedintele Federaţiei Filatelice Române, care a prezentat, pe scurt, problemele generate în relaţia FFR cu SC Romfilatelia SA, în special cu d-ra Cristina Popescu, preşedinte şi director general al acestei societăţi. Dl. Leonard Paşcanu a arătat că nu doreşte să facă o informare completă asupra problemelor, acest lucru trebuind să fie făcut de subordonaţii domniei sale, care cunosc situaţia din nenumăratele adrese şi sesizări adresate de către Federaţie pe parcursul a doi ani de zile.
Acesta a mai arătat că la societatea în cauză s-au produs, în perioada 2004-2007, o serie de nereguli constatate atât de către controlul efectuat în 2004 de către Corpul de Control al MCTI, cât şi de Autoritatea de Control al Guvernului, în 2006. Cu toate acestea, nici unul dintre organele de control nu au dispus măsurile legale sau disciplinare care se impuneau de drept, ilegalităţile continuând nestingherit. Mai mult, odată cu dezvăluirile în presă a neregulilor constatate acolo, d-ra Cristina Popescu a declanşat o serie de procese penale atât împotriva preşedintelui Paşcanu, a d-lui Silviu Dragomir, cât şi împotriva Federaţiei. La numeroasele sesizări adresate atât MCTI, cât şi fostului ministru, Zsolt Nagy, Federaţia nu a primit nici un răspuns, creându-se astfel o imagine defavorabilă ministerului şi d-lui ministru Zsolt Nagy care împreună cu fostul secretar de stat Florin Bejan au invocat protecţia primului ministru Călin Popescu Tăriceanu pentru directoarea Cristina Popescu. Cu toate acestea, Federaţia a arătat, prin preşedintele sau, deplină întelegere faţă de fostul ministru, avându-se în vedere problemele legate de ancheta la care este supus.
Situaţia conflictuală dintre FFR şi SC Romfilatelia să a degenerat în declanşarea mai multor procese, activitatea Federaţiei desfăşurându-se cu mare greutate, după ce conturile i-au fost blocate la solicitarea SC Romfilatelia SA. Toate acestea sunt urmare a solicitărilor Federaţiei de stopare a ilegalitaţilor făcute de d-ra Cristina Popescu, în această situaţie nefiind de vină instituţiile (Poşta şi SC Romfilatelia SA), ci în fapt doar conducerea SC Romfilatelia SA. Au fost prezentate, printre altele, punerea în circulaţie a şapte emisiuni speculative de timbre, fară statut poştal obligatoriu şi fară comanda Poştei, punerea în circulaţie, la Paris, a emisiunii "60 de ani UNESCO" cu încălcarea prevederilor reglementărilor UPU şi utilizarea unei ştampile false "Prima zi a emisiunii" la Paris, fară acordul Poştei Franceze, emiterea colitei Dimitrie C. Butculescu fără aprobarea Comisiei Filatelice, a CNPR, atribuindu-se valoare nominală ilegală de nouă lei, valoare care nu exista în Nomenclatorul Poştei Române stabilit de ANRCTI şi Ministerul de Finanţe. De asemenea, a fost prezentată domnului ministru situaţia generată de dezechilibrul dintre profilul moral al d-rei Cristin Popescu şi imaginea publică a acestei persoane, imagine contrazisă în aceeaşi masură şi de incapacitatea de a-şi vinde produsele şi de conflictul cu proprii clienţi, filateliştii membri ai FFR.
În acelaşi sens, vicepreşedintele Alexandru Bartoc a prezentat situaţia realizării de întreguri poştale la solicitarea FFR şi a Poştei Române, d-ra Cristina Popescu refuzând în repetate rânduri realizarea întregurilor poştale solicitate. S-a exemplificat cu întregurile poştale legate de Congresul Francofoniei din 2006, care aveau aprobarea Guvernului României, precum şi cu ultimele întreguri ale expoziţiilor Aeromfila 2006 şi 2007 (la care, din două propuneri a fost aprobată numai una, şi de la aceasta eliminându-se logo-ul expozitiei şi textele explicative legate de Smaranda Brăescu). Dl. Alexandru Bartoc a arătat că plicul destinat Marşului factorilor poştali, comandat de Poşta Română, Romfilatelia a refuzat să îl realizeze, deşi Poşta este cea care vinde întregurile poştale prin reţeaua să şi îi dă Romfilateliei acel comision de 2,23% din valoarea nominală a mărcilor de pe întregurile poştale. Acest compartiment, al directoarei Cristina Popescu, încalcă chiar Statutul Societăţii Romfilatelia.
Dl. Ioan Catană insistă că aceste situaţii determinate de atitudinea, acţiunile şi ilegalităţile conducerii SC Romfilatelia SA, ale d-rei Cristina Popescu personal, aduc grave deficite de imagine mărcii poştale, Poştei Române şi României.
Federaţia Filatelică Română este hotărâtă să-şi continue demersurile şi să desfăşore acţiuni de protest în faţa ministerului şi a altor instituţii. Cu prilejul Congresului FEPA, ce va avea loc în curând la Budapesta, FFR va solicita sprijinul Federaţiei Internaţionale de Filatelie şi a federaţiilor componente.
Domnul ministru Iuliu Winkler şi-a notat principalele probleme, asigurând reprezentanţii FFR că se va informa asupra tuturor problemelor şi va decide măsurile care se impun.
Cu această ocazie, dl. Leonard Paşcanu a solicitat domnului ministru şi o întrevedere particulară, în limita timpului disponibil şi la ce dată doreşte domnia sa, pentru a-i prezenta şi alte câteva probleme concrete, solicitare acceptata de dl. Winkler.
2. Dl. Leoanrd Paşcanu a trecut la prezentarea câtorva proiecte expoziţionale ale Federaţiei.
În primul rând, a fost prezentat stadiul pregătirilor Expoziţiei Filatelice Bilaterale România-Luxemburg ce se va desfăşura la Sibiu, în luna octombrie a.c. Pentru această expozitie, dl. Leonard Paşcanu a solicitat domnului ministru acordul de a patrona expoziţia, sprijinul financiar pentru realizarea materialelor expoziţiei, sumele obţinute deja prin sponsorizări fiind insuficiente. Dl. ministru Iuliu Winkler a fost de accord cu toate propunerile solicitate. Dl. Leonard Paşcanu a prezentat domnului ministru şi proiectele pentru trei întreguri poştale dedicate expoziţiei, solicitându-se sprijinul pentru realizarea acestora de către Romfilatelia. Preşedintele Federaţiei a mai arătat ca la expoziţie va participa şi colecţia Ducelui de Luxemburg, aşa cum există informaţii primite pe canalele diplomatice. Avându-se în vedere rangul expoziţiei, i-a solicitat domnului ministru acordarea patronajului domniei sale acestei manifestări, domnul ministru fiind de accord şi a asigurat reprezentanţii FFR de tot sprijinul necesar.
În al doilea rând, a fost prezentată participarea Federaţiei la Expoziţia Filatelică a Ţărilor Balcanice, BALKANFILA, ce va avea loc la Istanbul şi HUNFILA de la Budapesta. Pentru aceste manifestări, FFR nu solicita niciun sprijin, toate problemele principale fiind rezolvate sau în curs de rezolvare prin forte proprii.
În al treilea rând, a fost prezentat proiectul unei expoziţii tematice ce se va organiza la Paris, cu ocazia Zilei Naţionale a României. Tema expoziţiei va fi legată de operele marelui sculptor român Constantin Brâncuşi. Sprijinul care este solicitat constă în acoperirea cheltuielilor cu taxele de asigurare a exponatelor.
Domnul ministru a promis sprijin în căutarea surselor de finanţare a acestor cheltuieli.
Domnul ministru Iuliu Winkler a rememorat perioada anilor ’70 când a fost preocupat de filatelie.
Pentru orice manifestare de acest gen, domnul ministru Winkler a promis sprijinul prin solicitarea ajutorului de la personalul diplomatic român pe care îl cunoaşte şi cu care a mai avut ocazia să lucreze.
3. Domnul ministru a concluzionat la cele două categorii de probleme prezentate de către reprezentanţii Federaţiei Filatelice Române, solicitând în primul rând d-lui Cezar Armeanu numirea unei persoane din cadrul MCTI ca persoană de contact cu reprezentanţii FFR, atât pentru o informare bilaterală operativă asupra problemelor curente, cât şi pentru rezolvarea situaţiei conflictuale existente.
Domnul ministru a arătat că nu se poate considera pe moment un arbitru al problemelor înainte să le cunoască mai detaliat şi că nu există situaiţie conflictuală care să nu poată fi rezolvată, afirmând că are experienţă necesară pentru aceasta, în urma evenimentelor din Valea Jiului petrecute la ultima mineriadă, la soluţionarea cărora a participat în mod direct.
4. Alte probleme
- Preşedintele Federaţiei a arătat domnului ministru Iuliu Winkler că Federaţia îşi desfasoară cu greutate activitatea datorita lipsei de fonduri. Întotdeauna, fondurile proprii (care provin în principal din chiria obtinută pe închirierea unui spaţiu propriu) consumându-se cu activitatea curentă: plata salaratialor, plata tipăririi revistei Filatelia (care se face tot la Poştă, în Fabrica de Timbre) şi plata cheltuielilor curente de întreţinere a sediului Federaţiei. Pentru manifestarile filatelice expozitionale se apeleaza mereu la sponsori, dar fondurile obţinute pe această cale sunt insuficiente, calitatea manifestărilor fiind asigurată de voluntariatul membrilor Federaţiei. Dl. Paşcanu precizează că nici una din funcţiile de conducere în cadrul Federaţiei nu este remunerată.
- Dl. Alexandru Bartoc a exemplificat problema finanţării federaţiilor filatelice din alte ţari (dand exemplul Spaniei unde Posta aloca Federatiei spaniole 200.000 de euro pe an pentru proiecte filatelice) prin sprijinul masiv acordat în fiecare ţara de către Administratiile poştale naţionale. În România însă, Federaţia Filatelică nu numai că nu este sprijinită, dar în mod repetat i se pun şi numeroase piedici, aşa cum sunt cele de la SC Romfilatelia SA.
- Dl. Paşcanu a arătat că şi în aceste condiţii vitrege, filateliştii români au facut o mare performanţă, obţinând numeroase premii şi medalii de aur la expoziţii internaţionale, sub patronajul Federaţiei Internaţionale de Filatelie (F.I.P.) şi F.E.P.A.
- Referitor la organizarea Expoziţiei EFIRO 2008, dl. Paşcanu a prezentat domnului ministru modul în care se desfăşoară în acest moment lucrările Comitetului de Organizare. Cu toate că Federaţia Internaţională de Filatelie a delegat Federaţia Filatelică Română ca organizator din partea României, în Comitetul de Organizare proporţia hotarâtoare a membrilor aparţine Poştei. În mai multe situaţii votul majoritar primează, aşa cum este şi normal, dar se iau o serie de hotărâri fară a se ţine cont de experienţa şi competenţa reprezentanţilor FFR. Majoritatea hotărârilor sunt impuse de dl. Gabriel Mateescu şi Simona Tărăbăşanu, exemplu: excluderea exponatelor româneşti din propria expoziţie.
- Legat de problema Comitetului de Organizare al EFIRO 2008, domnul ministru Iuliu Winkler a arătat că există soluţii, una dintre ele fiind chiar un nou Ordin al Ministrului, pentru modificarea componenţei acestui comitet, pentru a se ajunge la un echilibru.
- În ceea ce priveste problema sprijinului acordat Federaţiei Filatelice Române şi a finanţării acesteia, împreună cu persoana de contact din MCTI ce urmează a fi stabilită, se poate face un proiect de Hotarâre de Guvern pentru declararea Federaţiei Filatelice Române ca organizatie de utilitate publică.
- În încheierea audienţei, dl. Paşcanu a mulţumit domnului ministru Iuliu Winkler pentru amabilitatea pe care a avut-o în a asculta problemele prezentate, adresandu-i solicitarea să se raspundă în termen legal adreselor trimise de catre Federatia Filatelica Romană, deoarece lipsa unui răspuns la aceste adrese, fie favorabil, fie nefavorabil, creează situaţii de încalcare a legii şi poate fi interpretat nefavorabil pentru MCTI.
- La propunerea d-lui Leonard Paşcanu, s-au făcut fotografii de grup ale participanţilor la întalnirea informală de lucru. La cabinetul domnului ministru Iuliu Winkler s-au depus documente legate de problemele dezbătute.

Groparii filateliei

inEDITORIAL

O tempora, o mores.

Buba este inspector-şef la Cimitirul Sfânta Vineri din Capitală. Buba este rom şi are şapte clase. Cursurile universitare le-a urmat în diferite Facultăţi, precum cele de la Jilava, Craiova şi Colibaşi. În total vreo 12 ani. Buba conduce un Mercedes vechi de vreo patruzeci de ani, deşi vehiculul nu este înmatriculat în România. Buba este ”boier” şi decide, soarta groparilor şi a morţilor, şi suma care trebuie să o dai pentru un loc de veci. Are separeu rezervat, aprope în fiecare seară, la un restaurant în vogă din Bucureşti, unde, întotdeauna, el achită nota. Buba este bogat, primeşte – adică să înţelegeţi: cere – sume considerabile, de la familiile celor care urmează să fie îngropaţi în cimitirul său. Buba este şmecher. Poza lui Buba din legitimaţia de serviciu este o adevărată operă de artă. A comandat-o tocmai de la un fotoreporter renumit, de la un cotidian central. Buba, cu un pigment mai închis, specific naţiei sale, ras în cap, cu nasul turtit în vreo încăierare din Facultatea de Drept de la Jilava, cu buzele cărnoase, uşor desfăcute să i se vadă cei doi incisivi lipsă şi cu ochelari de soare Paco Rabbane a căror autenticitate este discutabilă şi pe care îi poartă şi noaptea, rânjeşte, nepăsător, la oricine care întră pe poarta cimitirului. Viu sau mort. Despre Buba, gurile rele spun, că a cumpărat cu bani mulţi titlul de inspector-şef, funcţie pentru care a susţinut şi un examen. Printre contracandidaţii lui Buba se aflau persoane cu clase multe. Dar, – ”frăţioare, de unde să se priceapă ăia la morţi?” - şi actorul principal al acestei povestiri a luat examenul fără probleme. Tot gurile rele spun despre ”amărâtul” de Buba, că îi place să adune din mormintele vechi dinţi, inele şi verighete din aur. Dinţii, se zice, că le ia cu mandibulă cu tot, iar aurul îl extrage acasă cu un cleşte de stomatolog. Este o meserie grea să fi gropar, iar să fi şeful groparilor este cumplit. Cel puţin aşa reiese din povestirile lui Buba.
Unii, probabil, se miră de ce am povestit despre Buba pe un blog care abordează viaţa filatelică din România. Este foarte simplu. Avem şi noi, filateliştii de pe malurile Dâmboviţei, groparii noştrii. Ei sunt ”Buba” noastră. Analogia dintre Buba şi ”Bubele” filateliei româneşti este doar o licenţă jurnalistică. Dar, din câte se zvoneşte pe la Departamentul Naţional de Anticorupţie, unii dintre distinşii noştri ”Bube”, se vor înscrie, în curând, urmând exemplul lui Buba, la cursurile Facultăţii de Drept de la Jilava, sau cine ştie, poate, la Universitatea de la Târgşor.

Tăriceanu răspunde solicitării noastre

Guvernul României, prin Cancelaria Primului Ministru, a onorat solicitarea bloggului nostru din data de 31 august a.c. Atunci am transmis o scrisoare prin care am solictat Guvernului României lămuriri privind executarea unor comenzi de SC Romfilatelia SA. Iată depeşa noastră:

Către,
Cancelaria Primului-Ministru
Departanemtul Relaţii Publice
drp@gov.ro

În virtutea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, vă rugăm să ne răspundeţi la următoarea solicitare:
Vă rugăm să ne comunicaţi dacă felicitările cu ocazia Sfintele Sărbători de Paşte, personalizate pentru dl. Prim Ministru, Călin Popescu Tăriceanu (două modele), prezentate pe pagina jurnalului nostru la adresa http://razboifilatelic.blogspot.com/2007/08/clieni-oculi-ai-romfilatelia-adriean.html, au fost realizate de către SC Romfilatelia SA. Respectiv, vă rugăm să ne comunicaţi tirajul comandat pentru fiecare produs şi contravaloarea produselor respective. Doresc ca informaţiile solicitate să ne fie furnizate în format electronic, la următoarea adresă de e-mail razboifilatelic@yahoo.com.
Vă mulţumesc anticipat,
Aministratorul http://razboifilatelic.blogspot.com
31.08.2007
În cursul zilei de azi, sub semnătura directorului genral din cadrul Cancelariei Primului Ministru, jurnalul nostru a primit răspunsul solicitat. Colegiul editorial a decis să nu facă publică conţinutul scrisorii respective până ce nu vom obţine un răspuns şi de la conducerea SC Romfilatelia SA. Această măsură am luat pentru a preveni un răspuns formal din partea SC Romfilatelia SA. Totuşi, pentru a preveni speculaţiile vom publica un fragment din mesajul primit de la Cancelaria primului Minsitru.

Condiţia filatelistului

inEDITORIAL

Stultum est queri de adversis, ubi culpa est tua.

În urmă cu câteva zile m-am întâlnit cu un filatelist din Baia Mare. Îl cheamă Alexandru Leonard şi lucrează la un ziar local, Jurnalul de vineri. Tânărul are performanţe de nebănuit. A reuşit să obţină acordul conducerii publicaţiei, unde lucrează, ca periodic să publice o pagină dedicată filateliei. Cele povestite de el m-au şocat. Baia Mare pe vremuri era un nucleu puternic pentru viaţa filatelică românească. Astăzi, situaţia este de plâns. Puţinii filatelişti băimăreni, care au mai rămas printre noi, au şedinţă de schimb în fiecare joi la Clubul Pensionarilor. Am spus şedinţă de schimb, deşi nici nu se poate vorbi de aşa ceva. Întâlnirile sunt în realitate mici tentative de negustorie. Filatelişti în vârstă încearcă să valorifice colecţiile adunate cu ani în urmă. Unii dintre ei sunt disperaţi, dacă nu vând câteva serii nu au banii necesari pentru medicamente sau chiar de mâncare. Este un tablou trist, dar real. La realizarea vreunui exponat sau expoziţii nici nu se poate gândi. Tinerii evită să vină la aceste pseudo şedinţe de schimb. Nu e nimeni care să se ocupe cu cei care peste câţiva ani ar trebui să preia ştafeta filateliei româneşti pe malurile Săsarului. În oraş nu există magazin filatelic, iar revista editată de Federaţia Filatelică Română nu a mai ajuns în mâinile filateliştilor băimăreni de luni întregi. Nici măcar revista-broşură editată de Romfilatelia nu ajunge în Baia Mare. Despre clasoare, ştraifuri şi alte lucruri necesare unui filatelist nici nu se poate vorbi. Singura sursă pentru filateliştii de la piciorele Gutâilui sunt magazinele on line. Dar în acest caz există riscul ca partenerul să nu fie serios şi atunci pierzi banii sau piesele comandate să se piardă sau să ajungă deteriorate.
Peste doi ani, primul planetariu din România, cel din Baia Mare, împlineşte 40 de ani de existenţă. Din discuţiile cu Alexandru Leonard am înţeles că această aniversare se doreşte a fi sărbătorită cu fast, iar cu această ocazie se va organiza şi o expoziţie filatelică tematică. Planetariul deţine şi o importantă colecţie de mărci poştale apărute în perioada 1942-1999, în peste 65 de ţări de pe toate continentele însumând peste 650 de piese filatelice.
Dacă, în scurt timp nu se va schimba situaţia, la acest eveniment nu va participă nici un filatelist băimărean. Ar fi păcat!

Comunicatul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei

După cum a fost anunţat atât de biroul de presă al MCTI, cât şi de către preşedintele Federaţiei Filatelice, Leonard Paşcanu, pe data de 5 septembrie ministrul Iuliu Winkler a avut o întrevedere cu o delegaţie a Federaţiei. Aşteptăm un comunicat oficial şi din partea FFR cu privire la problemele discutate. În imaginea de mai jos, puteţi vedea o captură de ecran conţinând comunicatul oficial al MCTI.

Cu cărţile pe faţă

Într-un final am ajuns blogger. Îmi este greu să mă acomodez în această, nouă postură. Sunt jurnalist şi îmi vine greu să înţeleg pe acei tineri care solictă ca orice blogger să fie considerat jurnalist liber profesionist. Am acceptat această provocare mai mult ca să liniştesc apele. Nu voi semna cu pseudonim. În cei 18 ani de când sunt jurnalist, nu am semnat nici un articol cu pseudonim, şi, deci, nu o voi face nici de acum încolo. Am fost contactat şi gratulat pentru succesul acestui blogg. Deşi, de existenţa sa am aflat, ca şi mulţi alţi filatelişti, printr-un mesaj electronic. Preşedintele Federaţiei, Leonard Paşcanu, a ţinut să-mi mulţumească pentru iniţiativă, iar când am refuzat paternitatea jurnalului, acesta a lăsat să înţeleg că „ştie el”. La scurt timp am fost contactat şi de „Al meu Prieten Blond, Ţigan şi Ungur”, Francisc Ambruş. Am avut discuţii lungi cu el şi a rămas cu convingerea că eu sunt autorul. Ei, nu sunt eu Tatăl acestei iniţiative. Nu neg, că după toate aceste „acuzaţii”, l-am contactat pe administratorul bloggului şi mi-am permis să fac o serie de recomandări privind unele tehnici şi licenţe jurnalistice, dar şi în domeniul strategiei în cazul unei campanii de presă. Aici mă refeream la unele practici precum publicarea ordonată şi sistematică ale unor dezvăluiri. Dacă postezi în fiecare zi câte două-trei materiale după o lună rămâi fără subiect şi obiect de muncă. Să nu mai vorbim de sufocarea cititorului cu prea multe informaţii.
Implicarea mea într-un caz fără precedent nu aduce nici un câştig filateliştilor. Mulţi dintre Dvs. nici nu mă cunoaşteţi. Sunt jurnalist la cotidianul ZIUA şi sunt filatelist din 1982, când am devenit membru cotizant la Asociaţia Filateliştilor din Oradea. Activitatea mea filatelică se epuizează mai ales prin publicarea unor articole de presă într-o serie de publicaţii din ţară şi nu numai. Primul impact cu „filateliştii” din Bucureşti l-am avut cu peste un deceniu în urmă când un domn respectabil a încercat să îmi vândă un decupaj dintr-un întreg poştal austro-ungar susţinând că „este un timbru foarte valoros care nu apare în nici un catalog”. Atunci am fost mâhnit şi ani buni nu am mai trecut în Calea Dorobanţi. Apoi, în 2003, am devenit un fel de organizator al expoziţiei „ZIUA Campionilor” prin implicarea cotidianuli ZIUA în organizare. Acest lucru a fost posibil datorită lui Leonard Paşcanu şi al directorului cotidianului ZIUA, Sorin Roşca Stănescu. Anul acesta am iniţiat o expoziţie bilaterală, româno-ungară pentru copii şi tineret. A fost un eveniment care a implicat două federaţii naţionale şi o serie de instituţii şi societăţi comerciale. Imediat după expoziţie m-am trezit criticat şi calificat ca neprofesionist. Cel mai vehemeneţi critici în acest caz, poate greşesc, au fost persoane care nu au organizat niciodată un eveniment care să fie măcar la niveleul celui conceput şi pus în practică de subsemnatul cu ajutorul unor oameni, slujitori adevăraţi ai filateliei printre care şi „Blondul Ambruş”.
Am trecut şi peste asta şi am propus conducerii FFR, pentru anul viitor, o expoziţie itinerantă care va necesita un buget de aproximativ 12 mii de euro. Sper să fiu susţinut de FFR, să am un suport juridic, că foduri sunt destule numai trebuie să ai proiecte viabile. Dar, chiar dacă FFR, din varii motive, nu va putea susţine proiectul respectiv, tot voi găsi resurse pentru a realiza cele propuse. Totuşi, deja, am un oarecare gust amar. Am fost abordat de unul dintre liderii filateliştilor care fără ezitare m-a întrebat: - Vrei să te bagi în seamă? Vrei ca la congres să fi ales în vreo funcţie? Îi răspund din nou, aici, nu mă interesează „foncţiile”. Am altceva mai bun de făcut. Cât timp unii se luptă ca să pot scrie pe cartea lor de vizită „sunt mare şef pe la Federaţie”, eu prefer să public un articol de presă despre timbre. Eu la asta mă pricep.
Poate unii se întreabă că ce caut eu în această poveste. Nimic! Obsedaţilor de conspiraţie mondială le spun că nu am nici un interes. Nu am un exponat slab care trebuie premiat cu „atenţie” şi nici nu vreau să public vreun „studiu cu cântec”. Fiică mea are un exponat care a fost premiat în cursul acestui an de două ori, în ţară, cu premii inferioare obţinute cu acelaşi exponat în Ungaria. S-a înscris şi la EFIRO 2008 unde a fost trecută într-un tabel denumit „lista de aşteptare”. Deci nu aveţi nici o şansă...
Revenind la problema bloggului... În urmă cu două zile am fost sunat de un amic care aproape s-a răstit la mine: Te ai dat de gol! Te ai demascat cu bloggul! Au apărut nişte chestii în limba maghiară, acum toată lumea ştie că eşti tu!
Am rămas mut. Aşa este, dacă nu ai un ungur la îndemână e bine să-ţi cumperi unul. Nu am făcut eu setări să apară nu ştiu ce indicaţii în limba maghiară. Nu ştiu de ce tot ne credem urmăriţi. Am citit şi pe blogg că o directoare de la Romfilatelia ar sta noaptea să urmărească bloggul. Bun. Şi care este problema? Nu are voie? Chiar nu înţeleg această isterie. Un alt caz a fost al unui filatelist italian care a „furat-o” de la un confrate de pe malul Dâmboviţei. Săracul urmaş al lui Traian a fost apostrofat drept „omul Romfilateliei”. Tâmpenii. Ar trebui să ne trezim şi să ne intereseze problemele reale ale filateliei. Mai dăunăzi am văzut că unii caută trădători. Este greu de demonstrat juridic cum arată un filatelist trădător. Şi chiar dacă se va demonstra o asemenea chestie, cel în cauză, de cine şi cum va fi pedepsit. Avem timp să căutăm vinovaţi, dar nu avem timp să ne ocupăm de probelemele filateliei. Marea majoritate a enunţurilor belicoase rămân la nivel de declaraţie de război. Nimeni nu are sabie şi nici pistol. Vorbesc, evident, în parabole.
După atâta apologie aş dori să precizez că nu voi publica pe acest site nici o dezvăluire privind Romfilatelia, Poşta Română şi MTCI. Nu îmi permite contractul pe care l-am semnat cu angajatorul meu, ziarul ZIUA, dar nici deontologia profesională. În schimb, dacă voi descoperi vreo ilegalitate, vreo afacere oneroasă în care sunt implicaţi actori ai vieţii filatelice, cazul va fi instrumentat şi publicat respectând toate rigorile jurnalismului modern în publicaţia cu care am contract de angajament. Acest lucru se referă la oricine, indiferent pe care parte a baricadei se află.
Ca un ultim element, în urma discuţiilor cu administratorul bloggului, săptămânal voi publica o analiză, iar din 20 octombrie a.c. voi prelua administrarea jurnalului, ocazie cu care voi prezenta şi o serie de proiecte şi resurse pentru realizarea unor deziderate necesare pentru revigorarea filatelie. Nu trebuie să vă agitaţi, proiectele mele nu vizează nici o „foncţie”, nici la Federaţie, nici la vreo altă instituţie legată de viaţa filatelică.
Această schimbare în echipa bloggului nu va schimba rostul lui. Medierea conflictului dintre filatelişti şi o serie de instituţii ale statului necesită foartă multă dibăcie. Doamna Cristina Popescu este un „adversar” versat. Am avut ocazia să discut cu directoarea Romfilatelia imediat după ce am publicat, în primăvara anului trecut, o anchetă privind unele nereguli pe la Romfilatelia. Nu pot dezvălui nici cele discutate cu Cristina Popescu (la întâlnire am participat în calitate de jurnalist al ziarului ZIUA) şi nici conţinutul dreptului la replică care a fost adresată cotidianului ZIUA, dar nu a fost publicată. Cert este că este un adversar pe cinste. Nu voi putea să public, din păcate, multe „adevăruri” despre afacerile şi facerile filateliei din lipsă de dovezi, dar cât o să-mi stea în putinţă, după ce voi prelua administrarea bloggului, voi face o serie de demersuri în calitate de jurnalist pentru a vă informa cât mai corect. În acest demers nu voi ierta pe nimeni, indiferent că cel implicat este vreun şef al Federaţiei sau vreun funcţionar public.
Cu respect,
László KÁLLAI

O listă aşteptată

O parte dintre cititorii blogului şi-au exprimat părerea asupra persoanelor din societatea Romfilatelia care au contribuit la distrugerea filateliei româneşti în ultimii mai bine de trei ani.
Mai multe articole, dar şi mai multe comentarii se referă la directorul acestei societăţi. Nu mă voi referi în mod special la această persoană, deoarece oricine citeşte blogul îşi poate forma o părere. Nu voi face nici un fel de comentariu şi nu pot nici să aprob, nici să dezaprob cele afirmate în comentariile articolelor postate. Las acest lucru organelor abilitate. Având în schimb confirmări din cel puţin trei surse legate de un anumit scandal petrecut pe holurile instituţiei, petrecut pe data de 24 august, nu pot să stau şi să mă întreb ce fel de profil moral are acestă persoană, în raport de topul întocmit de firma Ringier.
Dar să detaliem lista aşteptată, se pare, de unii cititori ai blogului.
Începând cu anul 2004, în Romfilatelia s-a creat postul de director de producţie (post inexistent până la acea dată), încredinţat fără concurs de către Cristina Popescu fiicei unui cunoscut al său. Este vorba de Pelteacu Alina, fiica lui Pelteacu Stan, fost inginer-şef al Fabricii de Timbre în anii ’70. Domnişoara Pelteacu este o persoană străină de tot ceea ce înseamnă marcă poştală şi pasiunea de colecţionare a sa. Un ilustru necunoscut în branşă (nimeni dintre filateliştii mai tineri sau mai bătrâni nu a auzit de ea), i s-a acordat credit la începutul activităţii pe proaspătul post creat. În general, s-a bazat pe cunoştinţele (profesionale) ale tatălui său, la acea dată pensionar, dar angajat la rândul său consilier de către Cristina Popescu (un lucru totuşi bun, deoarece trebuia măcar o singură persoană să se priceapă la obiectul de activitate principal al societăţii). Deşi se pare că a fost consiliată mai mult chiar decât trebuia, sătulă probabil de „dădăceala” tatălui, a început să ia singură decizii într-un domeniu străin. Asta nu ar fi fost problema cea mare însă. După izbucnirea scandalului dintre Romfilatelia şi Federaţia Filatelică, se pare că a încercat, conform înformaţiilor noastre, să încline balanţa în favoarea societăţii care îi asigura salariul (destul de bunicel pentru cunoştinţele sale), dar în special în favoarea Cristinei Popescu, fără să facă o analiză a problemelor care constituiau obiectul disputelor. În scurt timp a devenit o persoană nu chiar agreată de către subalterni, datorită în principal poziţiei adoptate în mod tranşant în favoarea şefei sale. Se pare că şi-a persecutat unii subalterni care au fost ceva mai „încăpăţânaţi”, obligându-i să-şi dea demisia. La fel, se pare că în cei peste trei ani de când ocupă postul nu a fost autoarea niciunui proiect măreţ, dar că a beneficiat de o şcolarizare pe banii instituţiei, fiind răsplătită pentru fidelitatea sa.
Unii colegi au dat-o de gol în legătură cu comentariile nepotrivite postate pe blog, deranjând, se pare, fraza devenită aproape celebră: „unde eraţi voi, filateliştii...” etc., etc. Dacă nu am dreptate, o rog să îmi trimită un mail (filatelist.amarat@gmail.com) sau să facă un comentariu sub nume propriu.
Colecţionarii care au întrebări să îi adreseze o pot contacta, conform site-ului Romfilatelia, la adresa alina.pelteacu@romfilatelia.ro.
Chiar de la înfiinţarea societăţii, o altă domnişoară a fost angajată (tot fără concurs) pe un post de pe care a tot avansat, până la poziţia de director de marketing (la fel, fără concurs nici de ocupare a postului, nici de promovare, cum este în firmele serioase). Este vorba de Macri Cătălina (catalina.macri@romfilatelia.ro), fiica fostului general de securitate Macri (mort în accidentul de elicopter imediat după revoluţia din 1989). Este la fel de străină de domeniul colecţionării mărcilor poştale, se pare că nici silinţă nu şi-a dat să mai înveţe câte ceva.
Principala sarcină a domnişoarei nu este, aşa cum ar fi normal, activitatea de marketing, analiza modului în care este îndeplinit BVC, sondarea pieţei sau managementul clienţilor, ci întocmirea de liste. Sarcina o are direct de la Cristina Popescu, scopul fiind crearea şi întreţinerea unei baze de date. Dar nu a clienţilor, ci a tot felul de personalităţi şi oficialităţi. Sunt reţinute numele, prenumele, data naşterii, numele afinilor de gradul I aparţinând unor oficialităţi de rang ministru, secretar de stat, şefi de instituţii şi regii autonome ş.a., toate acestea pentru a se şti cu precizie când şi cui trebuie dat un telefon, trimisă o felicitare sau o mapă cu „obiecte promoţionale” confecţionată prin grija Alinei Pelteacu. Şi uitaţi aşa, stimaţi cititori, se realizează sau se întreţine o relaţie (pentru momentele când este câte ceva de solicitat (mai ales în scop personal, nu în interesul societăţii). Se pare că ocupaţia asta nu a fost observată de nici un organ de control, dar se uită un lucru nu prea de neglijat: se încalcă legea. Se încalcă Legea privind prelucrarea informaţiilor cu caracter personal, deoarece condiţiile legale pentru a se putea face această prelucrare a datelor nu sunt îndeplinite (este vorba de condiţiile de autorizare, înscrierea în regitrul naţional al operatorilor etc.). Se pare că nici acest aspect nu a fost încă semnalat de nici un organ de control.
Dar este destul pentru astăzi, voi reveni în zilele următoare.

Nu mă mai târâţi prin "tribunale"

Am primit un mesaj de la dl. László Kállai, filatelist şi jurnalist care, din câte am înţeles, a fost contactat de mai mulţi "filatelişti" care i-au reproşat că se află în spatele acestui blog. Este o eroare şi vă rog să nu mai faceţi asemenea speculaţii că puteţi crea neplăceri unor oameni nevinovaţi.

Vă mulţumesc,
Administratorul, alias Filatelistul Furios

Mai jos puteţi lectura, cu acordul prealabil al d-lui Kállai, mesajul care ne a transmis.

Haos la Poştă

Documentele Poştei Române se rătăcesc pe internet. Am descoperit o adevărată arhivă a Oficiului Judeţean de Poştă Dolj rătăcit de un utilizator de hub* - [FL]Bogdan (Xtream Romania - ..::[Multumiri DCN Telecom][Internet de mare viteza www.dcn.ro]::..)]. În fişierele lui Dogdan sunt arhivate sute de documente ale acestei unităţi din cadrul CN Poşta Română SA. Neglijenţa angajaţilor Poştei poate pune în pericol siguranţa activităţii poştale, să nu mai vorbim de faptul că informaţii de importanţă majoră pot intra în posesia unor răufăcători sau a concurenţei. Haosul şi lipsa coordonării actvităţii poştei din Craiova dă notă de lipsă de profesionalism din parte celor care sunt puşi să conducă această unitate. În acelaşi timp este extrem de grav că din baza de date a DRP craiova se pot scoate o serie de documente fără să existe un sistem de protecţie internă eficientă.

Nu voi detalia toate materialele descoperite, voi face referire doar la trei file, pe care le postez şi sub formă de facsimil. Cele trei documente au fost create pe una din calculatorele aparţinând Direcţiei Regionale de Poştă Craiova, iar autorul documentului poate fi identificat prin iniţialele SMNL (vezi captura cu proprietăţile documentului).
Revenind la subiectul principal, notele şefului Oficiului Judeţean de Poştă Dolj şi vorbesc singure.

* În România, la ora actuală, funcţionează peste 500 de huburi. Hubul este o „adresă” la care se conectează utilizatorii ce folosesc un client Direct Connection. DC-ul a devenit cea mai folosită metodă de filesharing din lume deoarece dă posibilitatea utilizatorilor să descarce fişiere unii de la alţii. Transferurile au loc direct între clienţi. Fiecare dintre acestea are sute, în unele cazuri chiar mii de utilizatori.

Moașa Romfilateliei

Echipa blogului a intrat recent în posesia unui document incendiar. Este vorba de o filă din agenda personală al lui Gabriel Mateescu şi reprezintă o listă detaliată privind suma necesară pornirii ”afacerii Romfilatelia”. Din spusele sursei noastre lista a fost făcută în decembrie 2003, cu doar câteva săptămâni inainte de redactarea Hotărârii de Guvern nr. 42 din 22 ianuarie 2004 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "ROMFILATELIA" - SA, ca filială a Companiei Naţionale "Poşta Română" - S.A. Mateescu şi Cristina Popescu au făcut o serie de calcule pentru stabilirea sumei necesare care urma să fi virată din conturile Poştei Române în conturile noii înfiinţate societăţi. Metoda aplicată de cei doi vorbeşte de la sine. În condiţii civilizate o asemenea afacere se face în urma unor studii care să stabilească dacă este o afacere rentabilă în sensul cinstit al cuvântului. Înfiinţarea SC Romfilatelia SA s-a decis, aşa cum reiese şi din documentul de mai jos, la o cafea. Au fost omise o serie de acte premergătoare, avize, studiu de piaţă şi altele necesare pentru pregătirea şi lansarea unei afaceri susţinute din bani publici.
Iată lista lui Mateescu:

1. Taxe notariale--------------------------------------100 de milioane de lei
2. Construcţii depozite------------------------------8.100 de milioane de lei
3. Aparate de aer-------------------------------------400 de milioane de lei
4. Aparatură de antiefracţie---------------------------150 de milionae de lei
5. IT (softuri, licenţe şi calculatoare)----------------2.000 de milionae de lei
6. Birotică şi comunicaţii------------------------------500 de milionae de lei
7. Igienizare şi dotare a magazinelor Romfilatelia----3.500 de milioane de lei
8. Achiziţionarea unor autoturisme------------------2.000 de milioane de lei
(Nubira o bucată, Leganza - o bucată,
Cielo - o bucată şi Daciua papuc - două bucăţi)
9. Mobilier--------------------------------------------700 de milioane de lei
10. Video/TV/CD/frigidere---------------------------100 de milioane de lei
11. Proiector------------------------------------------150 de milioane de lei
12. Neprevăzute------------------------------------1.300 de milioane de lei
TOTAL:--------------------------------------19.000 de milioane de lei

De ce au fost publicate normele de lucru?

Am publicat două norme de lucru, norme ce constituie anexele 2 şi 3 la Contractul cadru, publicat şi el pe blog (ţin să mulţumesc pe această cale, încă o dată, colaboratorilor din Romfilatelia).
Motivele pentru care am publicat cele două documente nu ţin de lipsa de alte materiale (aşa cum afirmă un "anonim" într-un comentariu, ci oferă atât filateliştilor, cât şi celor care, sperăm noi, într-un viitor foarte apropiat vor lua la puricat activitatea firmei căpuşă Romfilatelia.
În primul rând, după ştiinţa mea sunt cam singurele documente care fac referire precisă la modul în care se fac timbrele şi care sunt făcute publice în ultima sută de ani.
În al doilea rând, arată clar ce atribuţii are Romfilatelia chiar în domeniul de activitate care ne interesează (lipsa continuă de informaţii a dus, foarte adesea, la naşterea a tot felul de legende filatelice, cele mai multe neîntemeiate).
Dar acum urmează BOMBA. Cred că aţi reţinut din cuprinsul celor două documente ce materiale filatelice intră în posesia Romfilateliei.
Avem informaţii foarte clare că o parte din modelarele şi machetele care trebuiau să ajungă la Muzeul Naţional Filatelic s-au... "pierdut" pe drum, sau au fost acordate drept "premii" unor diverse personalităţi. Aşteptăm confirmarea acestui fapt (fiind cunoscute preţurile pe piaţa liberă ale unor astfel de materiale filatelice în alte ţării: uneori chiar şi până la 1.000 de dolari per piesă). Acordarea unor astfel de "premii", indiferent cui, poate constitui o formă de dare de mită, la fel de gravă ca oricare alta.
Se pare că la Romfilatelia, în cursul anilor 2005 şi 2006 (imediat după ce Cristina Popescu a început să-şi facă relaţii printre filatelişti, deoarece mă îndoiesc că a fost singură capabilă de aşa ceva) a început să se pună la cale o metodă de a dispune de astfel de materiale (dar şi de altele).
Pentru început, ca să nu mai fie ochi străini prin preajmă, a înaintat şefilor ierarhici propuneri scrise de trecere în subordinea Romfilateliei atît a Fabricii de Timbre, cât şi a Muzeului Naţional Filatelic.
Propunerile semnate de Cristina Popescu se regăsesc, în formă scrisă, atât la poştă, cât şi la minister.
Ce însemna asta? Acces direct şi liber la procesul de tipărire a timbrelor, cu posibilitatea de a "jongla" în tiraje şi varietăţi şi, deci, de ascundere a cadourilor oferite mai multor personaje sus-puse. Dar nu numai atât, acest lucru presupunea şi acces liber (sau cel puţin controlat cât mai puţin) la tezaurul Muzeului Naţional Filatelic.
Motivele pentru care cererile Cristinei Popescu nu i-au fost soluţionate favorabil nu le cunosc. Poate că cei din minister şi cei de la poştă şi-or fi dat seama de cele de mai sus. Aşteptăm confirmarea acestui lucru de la colaboratorii noştri.
Toată povestea asta poate, sau nu poate avea legătură cu cei menţionaţi de "Filatelistul informat" în lista lui de "trădători ai mişcării filatelice", dar este cert că multe lucruri legate de filatelie şi de comerţul filatelic, Cristina Popescu de la ei le are.
Datorită unui alt colaborator din poştă, am aflat că în cursul anului 2006 Alina Pelteacu, director comercial al Romfilatelia, a solicitat Fabricii de Timbre ca la fiecare comandă de timbre, aceasta să livreze Romfilateliei şi câte cinci coli nedantelate din fiecare valoare. Se pare că cei de la Fabrica de Timbre (mai precis un anume inginer Moise) au avut capul pe umeri şi i-au solicitat Alinei Pelteacu ca aceste coli nedantelate să fie menţionate în comanda adresată de Romfilatelia, lucru ce nu s-a întâmplat niciodată.
Iată că se naşte o nouă întrebare: care era scopul acestor coli nedantelate, ce dorea Romfilatelia să facă cu ele? Au fost ele vreodată eliberate de către Fabrica de Timbre?
Stimaţi cititori, acestea au fost motivele pentru care am publicat cele două norme, nu pentru că n-aş mai avut ce spune.
Bineînţeles că aştept atât comentariile dvs., cât şi infirmări/confirmări ale celor arătate. Dar mai mult decât atât, aştept ca organele abilitate să-şi facă treaba.

Verdict final: Dan Nica vinovat și Romfilatelia dinstruge timbrul românesc

Rezultatele sondajului de opinie publică

Pe 1 august a.c. au fost postate primele două sondaje de opinie publică a blogului. Perioada de vot a început la 01 august a.c. orele 00:00 şi a luat sfârşit la 31 august a.c. orele 23:59.

Prima întrebare a fost:
- Credeţi că Romfilatelia distruge viaţa filatelică din România?
Au existat trei variante de răspuns DA, NU şi NU ŞTIU.
La întrebare au răspuns 83 de cititirori. 67 (80,72%) au răspuns cu DA, 15 (18,07%) şi 1 (1,20%)

A doua întrebare a fost:
- Cine credeţi că este în spatele afacerii Romfilatelia?
Au existat cinci variante de răpunsuri (cu posibilitatea de a opta pentru mai multe variante în acelaș timp) ADRIAN NĂSTASE, CĂLIN POPESCU TĂRICEANU, DAN NICA, TRAIAN BĂSESCU şi LEONARD PAŞCANU.
La întrebare au răspuns 81 de cititori. Cei mai mulţi consideră vinovat pe fostul ministru al MTCI, Dan Nica – 58 (71,60%). Pe locul doi în clasament se află fostul premier, Adrian Năstase cu 23 de voturi (28,39%), umează actualul şef al Guvernului, Călin Popescu Tăriceanu cu 15 voturi (18,51%). Pe locul patru se află preşedintele Federaţiai Filatelice Române, Leonard Paşcanu cu 14 voturi (17,28%) iar pe ultimul loc este preşedintele Ţării, Traian Băsescu cu doar 5 voturi (6,17%).

Procedură de lucru privind circulaţia timbrelor, modelarelor, BT-urilor şi întregurilor poştale

Lista definiţiilor

1. Specimenele - reprezintă o categorie de coli cu timbre care se opresc în timpul procesului de tipărire, fiind reprezentative fazei din care sunt recoltate.
Specimenele sunt în număr de 19 coli şi se reţin de la fiecare comandă şi fiecare valoare a comenzii.
Cantităţile şi fazele din care se opresc specimenele sunt:
– 9 coli de la începutul tirajului, înainte de a fi dat BT-ul, din culori diferite după caz, în funcţie de tehnologia de fabricaţie;
– 5 coli bune din tiraj;
– 5 coli neperforate la sfârşitul fiecărei valori.
2. BT - Bunul de tipar reprezintă 2 coli de timbre realizate pentru fiecare comandă şi valoare în parte şi este etalonul de comparaţie al calităţii comenzii.
Bunul de tipar este acordat de beneficiarul lucrării, respectiv SC Romfilatelia SA.
3. Modelarele sau Serii comparative reprezintă categorii de timbre ce se opresc din tiraj după acordarea BT-ului şi sunt în număr de 4 buc. timbre dintr-o coală ce se distribuie astfel:
– 2 buc. de timbre din coală - "Modelare";
– 2 buc. de timbre din aceiaşi coală - "Serii comparative".
4. Întreguri poştale - reprezentate de plicuri corespondenţă cu timbru şi cărţi poştale semiilustrate cu timbru imprimat reprezintă o categorie de lucrări cu valoare. Din fiecare comandă în parte se opresc, după acordarea BT-ului, un număe de 10 buc.
Cap. I. MĂRCI POŞTALE (TIMBRE)
Procesul de tipărire al timbrelor în cadrul tipografiei se realizează parcurgând următoarele operaţii:
1. C.N. Poşta Română lansează comanda către S.C. Romfilatelia S.A., în baza necesarului centralizat la nivel de ţară şi a informaţiilor primite lunar de la S.C. Romfilatelia S.A., conţinând sau care conţine date privind valorile nominale, emisiunile şi datele de punere în circulaţie a acestora.
2. S.C. Romfilatelia S.A. lansează comanda C.N.P.R. - Tipografia Poştei Române, în baza planului lunar de emisiuni, necesarul de francare CNPR, inclusiv cota Muzeului Naţional Filatelic, marfă distribuită direct de S.C. Romfilatelia S.A. astfel: 1001 buc. din fiecare valoare nominală a emisiunii se păstrează în colecţia Muzeului şi 764 buc. din fiecare valoare nominală a emisiunii se expediază la Biroul Internaţional U.P.U. - Berna, conform reglementărilor internaţionale.
3. S.C. Romfilatelia S.A. acordă Tipografiei B.T.-ul (Bunul de tipar) în 2 ex., pentru fiecare valoare nominală a emisiunii de mărci poştale comandate, iar pe baza acestuia Tipografia Poştei Române tipăreşte întregul tiraj comandat.
Cele două B.T.-uri intră în gestiunea Atelierului Tipărit Timbre şi Tipărituri după terminarea comenzii unde vor fi păstrate până la predarea:
- unui exemplar către Muzeul Naţional Filatelic, predare care se va face în baza documentului legal (Aviz de însoţire a mărfii. cod 14-3-6A), cu menţiunile: "Nuse facturează" şi "Fără valoare". Valoarea de intrare va fi stabilită de către Muzeul Naţional Filatelic;
- celui de-al doilea exemplar către Tezaurul Tipografiei Poştei Române pe bază de "Bon de predare primire".
4. S.C. Romfilatelia S.A. emite "Decizia de punere în circulaţie a emisiunii", însoţită de "Modelarul de timbre".
Decizia de punere în circulaţie a emisiunii emisă de către S.C. Romfilatelia S.A., conform reglementărilor legale în vigoare, pentru emiterea şi punerea în circulaţie a fiecărei emisiuni de timbre, cuprinde obligatoriu:
- data punerii în circulaţie a emisiunii
- localitatea punerii în circulaţie a emisiunii
- denumirea emisiunii
- numărul de valori al fiecărei emisiuni
- valorile nominale
- numărul de culori
- tirajul total al emisiunii
- tipul de hârtie folosit în procesul de tipărire
- modelul de machetare
- dimensiunea timbrelor / blocurilor
- descrierea emisiunii
- numele machetatorului
- numărul din lista de preţuri
- persoana nominalizată să ducă la îndeplinire decizia
- tipul timbrului - uzual (poate fi realizat în mai multe tranşe); tematic.
5. Modelarul de timbre se realizează din primele coli cu mărci poştale tipărite ale emisiunii respective în 2 ex., cu următoarele destinaţii:
- 1 exemplar cu două bucăţi timbre din aceeaşi coală se predă la S.C. Romfilatelia S.A. pe bază de Aviz de însoţire a mărfii, cod 14-3-6A, cu menţiunea "Nu se facturază", care reprezintă modelarul;
- 1 exemplar cu două bucăţi timbre rămân la tipografia poştei române, care reprezintă serii comparative şi se vor preda tezaurului de timbre, pe bază de bon de predare-primire.
Menţiuni:
Exemplarul predat S.C. Romfilatelia S.A., care reprezintă modelarul după ce însoţeşte "Decizia de punere în circulaţie a emisiunii", semnat şi parafat de persoana autorizată din cadrul S.C. Romfilatelia S.A., va fi predat cu "Proces verbal de predare-primire" la Muzeul Naţional Filatelic al C.N.P.R., apoi înregistrat, în ordine cronologică într-un Registru de evidenţă operativă şi în evidenţa contabilă.
S.C. Romfilatelia S.A. va preda spre păstrare Muzeului Naţional Filatelic - CNPR şi următoarele documente:
- o copie a "Deciziei de punere în circulaţie a emisiunii";
- machetele grafice originale care au stat la baza tipăririi mărcilor poştale, cu precizarea că: machetele timbrelor uzuale se pot preda ulterior, în cazul în care se vor folosi pentru alte retipăriri.
6. "Specimenele" se realizează în număr de 19 coli din fiecare comandă şi fiecare valoare şi reprezintă probe de tipar de culoare şi nuanţe după caz. Aceste coli se opresc astfel: 9 coli înainte de B.T. din culori diferite, de la caz la caz, în funcţie de tehnologia de tipărire, 5 coli bune din tiraj şi 5 coli neperforate de la sfârşitul fiecărei valori. Fiecare coală are aplicată pe verso ştampila "Specimene".
Specimenele se predau de către Tipografia Poştei Române, Muzeului Naţional Filatelic, pe bază de Aviz de însoţire a mărfii, cod 14-3-6A, cu menţiunea: "Nu se facturează" şi "Fără valoare".
7. Muzeul Naţional Filatelic va înregistra în Registrul de evidenţă Operativă şi în evidenţa contabilă după ce se stabileşte valoarea de intrate (valoarea contabilă a acestora).
Cap. II. ÎNTREGURI POŞTALE (plicuri de corespondenţă cu timbru imprimat; cărţi poştale semiilustrate cu timbru imprimat)
1. C.N. Poşta Română S.A. lansează comanda către S.C. Romfilatelia S.A., în baza necesarului centralizat la nivel de ţară.
2. S.C. Romfilatelia S.A. stabileşte numărul de seturi ce se încadrează în necesarul transmis de C.N. Poşta Română S.A., imaginile ce vor fi imprimate pe efectele poştale şi lansează comanda către C.N.P.R. - Tipografia Poştei Române.
În urma aprobării C.N.P.R., S.C. Romfilatelia S.A. va reproduce sigla C.N.P.R.-ului pe faţa plicurilor de corespondenţă şi a cărţilor poştale semiilustrate cu timbru imprimat.
3. Tipografia Poştei Române răspunde de codificarea fiecărui efect poştal.
4. S.C. Romfilatelia S.A. acordă BT-ul într-un ex., în vederea realizării comenzii, BT care, după executarea comenzii, va rămâne la Tipografia Poştei Române.
5. Din fluxul de tipărire, Tipografia Poştei Române extrage 10 buc. din fiecare efect poştal, care vor fi transmise astfel:
- 5 buc. către Muzeul Naţional Filatelic, însoţit de Aviz de însoţire a mărfii, cod 14-3-6A, cu menţiunile: "Nu se facturează" şi "Fără valoare", urmând ca Muzeul Naţional Filatelic să stabilească valoarea de evidenţă a acestora, să le înregistreze în Registrul de evidenţă operativă şi în evidenţa contabilă.
- 5 buc. către S.C. Romfilatelia S.A., însoţit de Aviz de însoţire a mărfii, cod 14-3-6A şi cu menţiunea "Nu se facturează".
Cap. III MOSTRE
Mostrele pentru mapele de prezentare cuprind:
- 1 coală din fiecare volum a emisiunii de mărci poştale nou apărută, ce poate fi machetată sub formă de coală, bloc coliţă - produs finit.
- Plicuri de corespondenţă cu timbru imprimat, câte un exemplar din fiecare cod.
- Cărţi poştale semiilustrate cu timbru imprimat, câte un exemplar din fiecare cod.
- Aerograme cu timbru imprimat, câte un exemplar din fiecare cod.
- Orice alt imprimat ce include în preţul său c/v unei prestaţii poştale.
- Mostrele vor fi anulate cu o ştampilă cu textul MOSTRĂ pe verso-ul imprimatului.
Tipografia Poştei Române va întocmi mapele de prezentare ce conţin colile de timbre şi efecte poştale care vor fi predate pe bază de proces verbal de predare-primire delegatului împuternicit de conducerea C.N. Poşta Română şi vor fi fără valoare.
Procesul verbal va fi însoţit de o listă de inventar a fiecărei mape.
Numărul mapelor de prezentare va fi stabilit de C.N. Poşta Română şi va fi transmisă lista cu nominalizările.
DIVERSE
1. Începând cu data prezentei: Tipografia Poştei Române va preda, lunar, Muzeului Naţional Filatelic, câte 2 exemplare din fiecare tipăritură care are tematica legată de obiectul de activitate al C.N.P.R. şi al Asociaţiei Filateliştilor din România (sic!)
2. Din produsele filatelice realizate de S.C. Romfilatelia S.A., Muzeului Naţional Filatelic - CNPR poate comanda contra cost cantităţile dorite.
(...) (n.r. - mai sunt prezentate câteva precizări privind evidenţa contabilă).
Prezenta PROCEDURĂ DE LUCRU privind circulaţia timbrelor, modelarelor, BT-urilor şi întregurilor poştale reprezintă Anexa 3 la Contractul Cadru de prestări servicii de tipărire timbre şi efecte poştale încheiat între S.C. Romfilatelia S.A. şi C.N.P.R. Tipografia Poştei Române.
Scopul publicării acestei Proceduri îl prezint, cât de curând, într-un articol nou.