Noi fraude apar la S.C. ROMFILATELIA S.A.

Trimite prin Y!M
Leonard PAŞCANU – Preşedinte al FFR

De la înfiinţarea fără un studiu economic prealabil, în anul 2004, de către Gabriel Mateescu, fostul director general al C.N. Poşta Română S.A., a firmei „căpuşă” S.C. Romfilatelia S.A., cu scopul ascuns de a devaliza acţionarul unic, care este C.N.P.R., filateliştii au semnalat numeroase fraude şi nereguli făptuite din ordinul directoarei Cristina Popescu. Cei care trebuiau să ia măsuri şi să stopeze aceste fraude, respectiv miniştrii UDMR ai Comunicaţiilor şi Directorul general al C.N.P.R. au fost legaţi de „mâini şi de picioare” de protecţia acordată securistei de la Romfilatelia de Primul-ministru al României – dl. Călin Popescu-Tăriceanu, care sensibilizat de numeroasele „atenţii” ale directoarei i-a ordonat ministrului Zsolt Nagy să nu ia nicio măsură împotriva neregulilor din S.C. Romfilatelia S.A., constatate chiar de către Autoritatea de Control a Guvernului.

Ca o confirmare a celor susţinute mai sus este şi faptul că deşi C.N. Poşta Română S.A. este acţionarul unic la S.C. Romfilatelia S.A. aceasta nu are niciun reprezentant în Consiliul de Administraţie al firmei „căpuşă” pentru ca interesele Poştei să poată fi apărate. Deci Poşta Română varsă toţi banii la Romfilatelia, iar deciziile sunt luate de „băieţii si fetele deştepte” din Ministerele Comunicaţiilor şi Finanţelor. Este foarte bună ingineria ca unii să pună banii şi alţii să-i cheltuiască pe cadouri şi protocoale oferite la mai marii zilei. Domnul ministru al Comunicaţiilor - Károly Borbély - consideră această furăciune financiară un fapt normal, atâta timp cât nu i-a nicio măsură. Noi aşteptăm ca mafia timbrelor din Romfilatelia, patronată de directoarea Cristina Popescu sub protecţia personală a domnului Călin Popescu-Tăriceanu, să ajungă la DNA, acolo unde îi este locul. Până atunci ne facem datoria şi semnalăm fraudele pentru ca Parchetul să se poată autosesiza.
După dezvăluirea d-lui Sergiu Găbureac din revista Filatelia nr. 5 privind propaganda comunisto-ceuşistă făcută de Romfilatelia în rândul copiilor şi a tineretului, prin intermediul timbrelor cu Ceauşescu din plicurile filatelice seria 1779, o nouă fraudă apare la iveală. În anul 2006 S.C. Romfilatelia S.A. a pus în circulaţie emisiunea de mărci poştale Jocurile Olimpice de iarnă în data de 01.02.2006. Din pliantul de prezentare a emisiunii, editat chiar de S.C. Romfilatelia S.A., citim în caseta tehnică: „1 plic a emisiunii .... 850 buc. Echipate cu blocul emisiunii, numerotate şi obliterate cu ştampila a emisiunii”. După cum bine cunosc toţi filateliştii şi ar trebui să cunoască şi cei din C.N.P.R. şi M.C.T.I., un tiraj anunţat şi executat rămâne definitiv. În funcţie de tiraj, filateliştii fac achiziţii atât pentru mărcile poştale, cât şi pentru plicurile „prima zi” a emisiunii. Aceste tiraje nu pot fi mărite ulterior nici la mărcile poştale, nici la plicurile „prima zi”, deoarece această fraudă ar fi în detrimentul filateliştilor şi al cataloagelor de mărci poştale. Cu toate acestea Romfilatelia încalcă cele mai elementare dispoziţii ale Uniunii Poştale Universale şi fraudează filateliştii cu largul concurs al ANRCTI condus de liberalul Dan Georgescu, „un securist de-al meu” după cum afirmă cu tandreţe Cristina Popescu. Timp de patru ani preşedintele ANRCTI, dl. Dan Georgescu, a încălcat legea refuzând cu premeditare să elaboreze norme privind Planurile emisiunilor filatelice, condiţiile de emitere, tipărire, punere în circulaţie şi de comercializare a timbrelor şi efectelor poştale conform, prevederilor O.G. nr. 31/2002 privind serviciile poştale, deşi a primit solicitări în scris în acest sens atât din partea C.N. Poşta Română S.A., a Fabricii de Timbre şi a Federaţiei Filatelice Române. Aceste ilegalităţi săvârşite de dl. Dan Georgescu, subordonat direct primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, sunt constatate la paginile nr. 11 şi 12 din Raportul Autorităţii de Control a Guvernului, Cancelaria Primului-ministru nr. 283/11.10.2006.
Deşi anunţă prin decizia de punere în circulaţie un număr de 850 de bucăţi plicuri „prima zi” a emisiunii, semnalăm opt astfel de plicuri având seriile mai mari de 850 de bucăţi: 0867, 0868, 1088, 1089, 1090, 1132, 1137, 1138. Ce dovedeşte existenţa acestor plicuri? Ele dovedesc fraudarea tirajului iniţial stabilit de 850 de bucăţi şi faptul că directoarea Cristina Popescu a dat drumul la tiparniţă furând prin suplimentarea tirajului banii filateliştilor. Nicio Administraţie Poştală responsabilă nu-şi excrochează proprii clienţi. Vă daţi seama dragi filatelişti cum sunteţi înşelaţi cu aşa-zisele mini tiraje la diverse timbre? 500 sau 1000 de bucăţi sunt pe hârtie şi în pliante, dar în realitate ele pot fi duble sau triple. Aplicaţiile mult trâmbiţate cu folii de argint şi de aur nu se execută sub controlul Poştei în Fabrica de Timbre. Aceste mărci poştale sunt luate din Fabrica de Timbre cu sacoşa şi duse ilegal într-o tipografie privată unde nu există niciun control al tirajelor, niciun delegat supraveghetor din partea C.N. Poşta Română S.A. Cine garantează tirajele mapelor de lux fabricate de Romfilatelia? Aceste tiraje nu sunt nici anunţate nici numerotate pentru ca tiparniţa să poată oricând porni la ordinul domnişoarei Cristina Popescu. Nu mai cumpăraţi hârtia colorată de la Romfilatelia la preţuri de parfum Chanel căci sunteţi în permanenţă înşelaţi! Poate distinsul filatelist liberal dl. Mircea Ionescu-Quintus să-şi informeze corect colegul de partid, pe dl. Călin Popescu-Tăriceanu, să nu mai protejeze mafia timbrelor din România reprezentată de directoarea Cristina Popescu. Îi atragem, de asemenea, atenţia din nou şi domnului Dan Nica, fostul ministru PSD al Comunicaţiilor să fie mai rezervat cu intervenţiile sale în favoarea preferatei subalterne Cristina Popescu, căci miroase a puşcărie în jurul Romfilateliei.
O provocăm, dacă are curaj, pe securista Cristina Popescu să ne facă plângere penală, aşa cum a mai făcut în trecut de cinci ori încercând să ne reducă la tăcere, cheltuind în interes personal banii C.N. Poşta Română S.A., din care a plătit cu neruşinare 75 de euro pe oră firmei de avocaţi ŞOVA şi asociaţii. Cele cinci plângeri penale depuse de securista Cristina Popescu împotriva mea în cârdăşie cu cozile de topor Cristian Scăiceanu şi Dan Dobrescu au fost respinse de procurori dovedind că astăzi justiţia nu mai execută orbeşte ordinele Securităţii. Ce minţi bolnave au aceste trei jalnice personaje şi cum trăiesc ele din fantomele trecutului securist, crezând că m-ar putea lichida? Cum au aprobat membrii C.A. ai Romfilateliei şi dl. Victor Vasile Florea, reprezentantul Acţionariatului Unic al C.N. Poşta Română S.A. aceste cheltuieli penale cu avocaţii lui ŞOVA făcute în detrimentul instituţiei, adică din banii statului pe care ei se prefac că-i administrează? Vor analiza procurorii cum s-au furat banii Poştei Române prin Romfilatelia aprobaţi de dl. Vasile Florea şi el fost „cadru” militar acum pensionar.
La deschiderea expoziţiei filatelice mondiale EFIRO 2008 secretarul de stat liberal Constantin Teodorescu se scuza penibil pentru defilarea pe podium a securistei Cristina Popescu cu jalnicele cuvinte: „Nu vedeţi domnule Paşcanu că tot securiştii conduc România?!” Cu astfel de politicieni nici nu-i de mirare unde a ajuns biata ţară!
Solicităm public domnului Călin Popescu-Tăriceanu cu tot respectul pentru funcţia pe care o deţine ca prim-ministru al României să se delimiteze de securista Cristina Popescu, băgată pe sub uşa Cabinetului de prietenul domniei sale Aleodor Frâncu, fost şef al Cancelariei, demascat de presă ca „breslaş” cu Cristina Popescu.
Solicităm, de asemenea, domnului Călin Popescu-Tăriceanu să dea dispoziţie ca dosarele (două la număr) privind gravele infracţiuni de la S.C. Romfilatelia S.A., preluate acum patru luni de la C.N. Poşta Română S.A. de către domnişoara Monica Gândăcioiu - consiliera personală a d-lui ministru Károly Borbély, să li se dea curs la Parchet, împiedicând astfel să fie muşamalizate aşa cum au fost cele două Rapoarte de Control din anii 2004 şi 2006.
Solicităm un control de fond al C.N. Poşta Română S.A. asupra tuturor problemelor de editare şi comercializare a mărcilor poştale efectuate de S.C. Romfilatelia S.A. în ultimii patru ani.
Deţinem documente indubitabile pentru fraudele realizate de S.C. Romfilatelia S.A., la ordinul directoarei generale Cristina Popescu, care într-o ţară dominată de normalitate ar duce-o direct după gratii, chiar dacă domnişoara Cristina Popescu încearcă poate să lase impresia că ar fi un agent acoperit cu timbre al Serviciilor Secrete Române. Curios este faptul că pentru toate ilegalităţile şi fraudele făcute domnişoara Preşedinte - Director general Cristina Popescu este plătită de C.N. Poşta Română S.A. cu un amărât de salariu lunar de 8.250 lei. De asemenea pentru activitatea desfăşurată în calitate de Preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C. ROMFILATELIA S.A. mandatarul (Cristina Popescu) va primi o remuneraţie suplimentară lunară în cuantum de 30% din remuneraţia lunară de 8.250 lei. Mandatarul (Cristina Popescu) mai are dreptul şi la o indemnizaţie de neconcurenţă lunară în cuantum de 75% din media veniturilor brute ale mandatarului din ultimele 6 luni. În funcţie de îndeplinirea de către mandatar (Cristina Popescu) a criteriilor de performanţă, în baza unor evaluări care se vor realiza trimestrial de către Consiliul de Administraţie (în care C.N.P.R. nu are niciun reprezentant) Comitetul de remunerare va decide acordarea unei prime de bună administrare echivalentă cu o sumă fixă de 8.250 lei pentru fiecare lună în parte pentru perioada supusă evaluării. Acest furt scandalos din banii C.N. Poşta Română S.A. este aprobat în fiecare lună de dl. Victor Vasile Florea, reprezentantul Acţionarului Unic C.N. Poşta Română S.A., care de fapt nu are nicio treabă cu Poşta Română el îndeplinind funcţia de director economic în M.C.T.I. Îl întrebăm, pe bună dreptate, pe dl. director economic Victor Vasile Florea, din M.C.T.I., ce merite deosebite are domnişoara Cristina Popescu pentru ca salariul domniei sale să fie 8.250 de lei, în timp ce dl. Preşedinte Traian Băsescu este remunerat cu 6.126 lei, iar Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu primeşte doar 5.172 lei? Chiar nu vă pasă de banii Poştei Române domnule director economic Victor Vasile Florea? Oricum nu trebuie să dormiţi liniştit când semnaţi ştatul de plată pentru securista Cristina Popescu domnule Florea, căci situaţiile sunt foarte schimbătoare în timpurile noastre.
Ce părere are dl. Prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu despre modul cum se fură banii Poştei Române de către securista Cristina Popescu? Ce părere are dl. ministru al Comunicaţiilor Károly Borbély, care prin membrii numiţi de domnia sa în C.A. şi A.G.A. legalizează furtul banilor C.N.P.R.?
Apropo domnule Prim-ministru - ce mai face subalternul dumneavoastră dl. general Constantin Gheorghe, care m-a interogat la sediul Guvernului? Mai are dosarele tovarăşei Cristina Popescu sau poate avea ordin să le muşamalizeze? Lăsaţi-mă să ghicesc. Parafrazând logo-ul EFIRO 2008 - Timpul trece timbrele rămân - lansăm un nou slogan filatelic - Securiştii trec timbrele rămân! (nu avem nimic cu adevăraţii profesionişti ai Serviciilor secrete şi demascăm doar profitorii din sistem).
În numărul următor al revistei vom reveni cu alte amănunte „marca Cristina Popescu” ca dosarul să-i atârne de gât din ce în ce mai greu.

(Revista Filatelia nr. 6/2008)

O listă aşteptată

O parte dintre cititorii blogului şi-au exprimat părerea asupra persoanelor din societatea Romfilatelia care au contribuit la distrugerea filateliei româneşti în ultimii mai bine de trei ani.
Mai multe articole, dar şi mai multe comentarii se referă la directorul acestei societăţi. Nu mă voi referi în mod special la această persoană, deoarece oricine citeşte blogul îşi poate forma o părere. Nu voi face nici un fel de comentariu şi nu pot nici să aprob, nici să dezaprob cele afirmate în comentariile articolelor postate. Las acest lucru organelor abilitate. Având în schimb confirmări din cel puţin trei surse legate de un anumit scandal petrecut pe holurile instituţiei, petrecut pe data de 24 august, nu pot să stau şi să mă întreb ce fel de profil moral are acestă persoană, în raport de topul întocmit de firma Ringier.
Dar să detaliem lista aşteptată, se pare, de unii cititori ai blogului.
Începând cu anul 2004, în Romfilatelia s-a creat postul de director de producţie (post inexistent până la acea dată), încredinţat fără concurs de către Cristina Popescu fiicei unui cunoscut al său. Este vorba de Pelteacu Alina, fiica lui Pelteacu Stan, fost inginer-şef al Fabricii de Timbre în anii ’70. Domnişoara Pelteacu este o persoană străină de tot ceea ce înseamnă marcă poştală şi pasiunea de colecţionare a sa. Un ilustru necunoscut în branşă (nimeni dintre filateliştii mai tineri sau mai bătrâni nu a auzit de ea), i s-a acordat credit la începutul activităţii pe proaspătul post creat. În general, s-a bazat pe cunoştinţele (profesionale) ale tatălui său, la acea dată pensionar, dar angajat la rândul său consilier de către Cristina Popescu (un lucru totuşi bun, deoarece trebuia măcar o singură persoană să se priceapă la obiectul de activitate principal al societăţii). Deşi se pare că a fost consiliată mai mult chiar decât trebuia, sătulă probabil de „dădăceala” tatălui, a început să ia singură decizii într-un domeniu străin. Asta nu ar fi fost problema cea mare însă. După izbucnirea scandalului dintre Romfilatelia şi Federaţia Filatelică, se pare că a încercat, conform înformaţiilor noastre, să încline balanţa în favoarea societăţii care îi asigura salariul (destul de bunicel pentru cunoştinţele sale), dar în special în favoarea Cristinei Popescu, fără să facă o analiză a problemelor care constituiau obiectul disputelor. În scurt timp a devenit o persoană nu chiar agreată de către subalterni, datorită în principal poziţiei adoptate în mod tranşant în favoarea şefei sale. Se pare că şi-a persecutat unii subalterni care au fost ceva mai „încăpăţânaţi”, obligându-i să-şi dea demisia. La fel, se pare că în cei peste trei ani de când ocupă postul nu a fost autoarea niciunui proiect măreţ, dar că a beneficiat de o şcolarizare pe banii instituţiei, fiind răsplătită pentru fidelitatea sa.
Unii colegi au dat-o de gol în legătură cu comentariile nepotrivite postate pe blog, deranjând, se pare, fraza devenită aproape celebră: „unde eraţi voi, filateliştii...” etc., etc. Dacă nu am dreptate, o rog să îmi trimită un mail (filatelist.amarat@gmail.com) sau să facă un comentariu sub nume propriu.
Colecţionarii care au întrebări să îi adreseze o pot contacta, conform site-ului Romfilatelia, la adresa alina.pelteacu@romfilatelia.ro.
Chiar de la înfiinţarea societăţii, o altă domnişoară a fost angajată (tot fără concurs) pe un post de pe care a tot avansat, până la poziţia de director de marketing (la fel, fără concurs nici de ocupare a postului, nici de promovare, cum este în firmele serioase). Este vorba de Macri Cătălina (catalina.macri@romfilatelia.ro), fiica fostului general de securitate Macri (mort în accidentul de elicopter imediat după revoluţia din 1989). Este la fel de străină de domeniul colecţionării mărcilor poştale, se pare că nici silinţă nu şi-a dat să mai înveţe câte ceva.
Principala sarcină a domnişoarei nu este, aşa cum ar fi normal, activitatea de marketing, analiza modului în care este îndeplinit BVC, sondarea pieţei sau managementul clienţilor, ci întocmirea de liste. Sarcina o are direct de la Cristina Popescu, scopul fiind crearea şi întreţinerea unei baze de date. Dar nu a clienţilor, ci a tot felul de personalităţi şi oficialităţi. Sunt reţinute numele, prenumele, data naşterii, numele afinilor de gradul I aparţinând unor oficialităţi de rang ministru, secretar de stat, şefi de instituţii şi regii autonome ş.a., toate acestea pentru a se şti cu precizie când şi cui trebuie dat un telefon, trimisă o felicitare sau o mapă cu „obiecte promoţionale” confecţionată prin grija Alinei Pelteacu. Şi uitaţi aşa, stimaţi cititori, se realizează sau se întreţine o relaţie (pentru momentele când este câte ceva de solicitat (mai ales în scop personal, nu în interesul societăţii). Se pare că ocupaţia asta nu a fost observată de nici un organ de control, dar se uită un lucru nu prea de neglijat: se încalcă legea. Se încalcă Legea privind prelucrarea informaţiilor cu caracter personal, deoarece condiţiile legale pentru a se putea face această prelucrare a datelor nu sunt îndeplinite (este vorba de condiţiile de autorizare, înscrierea în regitrul naţional al operatorilor etc.). Se pare că nici acest aspect nu a fost încă semnalat de nici un organ de control.
Dar este destul pentru astăzi, voi reveni în zilele următoare.

De ce au fost publicate normele de lucru?

Am publicat două norme de lucru, norme ce constituie anexele 2 şi 3 la Contractul cadru, publicat şi el pe blog (ţin să mulţumesc pe această cale, încă o dată, colaboratorilor din Romfilatelia).
Motivele pentru care am publicat cele două documente nu ţin de lipsa de alte materiale (aşa cum afirmă un "anonim" într-un comentariu, ci oferă atât filateliştilor, cât şi celor care, sperăm noi, într-un viitor foarte apropiat vor lua la puricat activitatea firmei căpuşă Romfilatelia.
În primul rând, după ştiinţa mea sunt cam singurele documente care fac referire precisă la modul în care se fac timbrele şi care sunt făcute publice în ultima sută de ani.
În al doilea rând, arată clar ce atribuţii are Romfilatelia chiar în domeniul de activitate care ne interesează (lipsa continuă de informaţii a dus, foarte adesea, la naşterea a tot felul de legende filatelice, cele mai multe neîntemeiate).
Dar acum urmează BOMBA. Cred că aţi reţinut din cuprinsul celor două documente ce materiale filatelice intră în posesia Romfilateliei.
Avem informaţii foarte clare că o parte din modelarele şi machetele care trebuiau să ajungă la Muzeul Naţional Filatelic s-au... "pierdut" pe drum, sau au fost acordate drept "premii" unor diverse personalităţi. Aşteptăm confirmarea acestui fapt (fiind cunoscute preţurile pe piaţa liberă ale unor astfel de materiale filatelice în alte ţării: uneori chiar şi până la 1.000 de dolari per piesă). Acordarea unor astfel de "premii", indiferent cui, poate constitui o formă de dare de mită, la fel de gravă ca oricare alta.
Se pare că la Romfilatelia, în cursul anilor 2005 şi 2006 (imediat după ce Cristina Popescu a început să-şi facă relaţii printre filatelişti, deoarece mă îndoiesc că a fost singură capabilă de aşa ceva) a început să se pună la cale o metodă de a dispune de astfel de materiale (dar şi de altele).
Pentru început, ca să nu mai fie ochi străini prin preajmă, a înaintat şefilor ierarhici propuneri scrise de trecere în subordinea Romfilateliei atît a Fabricii de Timbre, cât şi a Muzeului Naţional Filatelic.
Propunerile semnate de Cristina Popescu se regăsesc, în formă scrisă, atât la poştă, cât şi la minister.
Ce însemna asta? Acces direct şi liber la procesul de tipărire a timbrelor, cu posibilitatea de a "jongla" în tiraje şi varietăţi şi, deci, de ascundere a cadourilor oferite mai multor personaje sus-puse. Dar nu numai atât, acest lucru presupunea şi acces liber (sau cel puţin controlat cât mai puţin) la tezaurul Muzeului Naţional Filatelic.
Motivele pentru care cererile Cristinei Popescu nu i-au fost soluţionate favorabil nu le cunosc. Poate că cei din minister şi cei de la poştă şi-or fi dat seama de cele de mai sus. Aşteptăm confirmarea acestui lucru de la colaboratorii noştri.
Toată povestea asta poate, sau nu poate avea legătură cu cei menţionaţi de "Filatelistul informat" în lista lui de "trădători ai mişcării filatelice", dar este cert că multe lucruri legate de filatelie şi de comerţul filatelic, Cristina Popescu de la ei le are.
Datorită unui alt colaborator din poştă, am aflat că în cursul anului 2006 Alina Pelteacu, director comercial al Romfilatelia, a solicitat Fabricii de Timbre ca la fiecare comandă de timbre, aceasta să livreze Romfilateliei şi câte cinci coli nedantelate din fiecare valoare. Se pare că cei de la Fabrica de Timbre (mai precis un anume inginer Moise) au avut capul pe umeri şi i-au solicitat Alinei Pelteacu ca aceste coli nedantelate să fie menţionate în comanda adresată de Romfilatelia, lucru ce nu s-a întâmplat niciodată.
Iată că se naşte o nouă întrebare: care era scopul acestor coli nedantelate, ce dorea Romfilatelia să facă cu ele? Au fost ele vreodată eliberate de către Fabrica de Timbre?
Stimaţi cititori, acestea au fost motivele pentru care am publicat cele două norme, nu pentru că n-aş mai avut ce spune.
Bineînţeles că aştept atât comentariile dvs., cât şi infirmări/confirmări ale celor arătate. Dar mai mult decât atât, aştept ca organele abilitate să-şi facă treaba.

Procedură de lucru privind circulaţia timbrelor, modelarelor, BT-urilor şi întregurilor poştale

Lista definiţiilor

1. Specimenele - reprezintă o categorie de coli cu timbre care se opresc în timpul procesului de tipărire, fiind reprezentative fazei din care sunt recoltate.
Specimenele sunt în număr de 19 coli şi se reţin de la fiecare comandă şi fiecare valoare a comenzii.
Cantităţile şi fazele din care se opresc specimenele sunt:
– 9 coli de la începutul tirajului, înainte de a fi dat BT-ul, din culori diferite după caz, în funcţie de tehnologia de fabricaţie;
– 5 coli bune din tiraj;
– 5 coli neperforate la sfârşitul fiecărei valori.
2. BT - Bunul de tipar reprezintă 2 coli de timbre realizate pentru fiecare comandă şi valoare în parte şi este etalonul de comparaţie al calităţii comenzii.
Bunul de tipar este acordat de beneficiarul lucrării, respectiv SC Romfilatelia SA.
3. Modelarele sau Serii comparative reprezintă categorii de timbre ce se opresc din tiraj după acordarea BT-ului şi sunt în număr de 4 buc. timbre dintr-o coală ce se distribuie astfel:
– 2 buc. de timbre din coală - "Modelare";
– 2 buc. de timbre din aceiaşi coală - "Serii comparative".
4. Întreguri poştale - reprezentate de plicuri corespondenţă cu timbru şi cărţi poştale semiilustrate cu timbru imprimat reprezintă o categorie de lucrări cu valoare. Din fiecare comandă în parte se opresc, după acordarea BT-ului, un număe de 10 buc.
Cap. I. MĂRCI POŞTALE (TIMBRE)
Procesul de tipărire al timbrelor în cadrul tipografiei se realizează parcurgând următoarele operaţii:
1. C.N. Poşta Română lansează comanda către S.C. Romfilatelia S.A., în baza necesarului centralizat la nivel de ţară şi a informaţiilor primite lunar de la S.C. Romfilatelia S.A., conţinând sau care conţine date privind valorile nominale, emisiunile şi datele de punere în circulaţie a acestora.
2. S.C. Romfilatelia S.A. lansează comanda C.N.P.R. - Tipografia Poştei Române, în baza planului lunar de emisiuni, necesarul de francare CNPR, inclusiv cota Muzeului Naţional Filatelic, marfă distribuită direct de S.C. Romfilatelia S.A. astfel: 1001 buc. din fiecare valoare nominală a emisiunii se păstrează în colecţia Muzeului şi 764 buc. din fiecare valoare nominală a emisiunii se expediază la Biroul Internaţional U.P.U. - Berna, conform reglementărilor internaţionale.
3. S.C. Romfilatelia S.A. acordă Tipografiei B.T.-ul (Bunul de tipar) în 2 ex., pentru fiecare valoare nominală a emisiunii de mărci poştale comandate, iar pe baza acestuia Tipografia Poştei Române tipăreşte întregul tiraj comandat.
Cele două B.T.-uri intră în gestiunea Atelierului Tipărit Timbre şi Tipărituri după terminarea comenzii unde vor fi păstrate până la predarea:
- unui exemplar către Muzeul Naţional Filatelic, predare care se va face în baza documentului legal (Aviz de însoţire a mărfii. cod 14-3-6A), cu menţiunile: "Nuse facturează" şi "Fără valoare". Valoarea de intrare va fi stabilită de către Muzeul Naţional Filatelic;
- celui de-al doilea exemplar către Tezaurul Tipografiei Poştei Române pe bază de "Bon de predare primire".
4. S.C. Romfilatelia S.A. emite "Decizia de punere în circulaţie a emisiunii", însoţită de "Modelarul de timbre".
Decizia de punere în circulaţie a emisiunii emisă de către S.C. Romfilatelia S.A., conform reglementărilor legale în vigoare, pentru emiterea şi punerea în circulaţie a fiecărei emisiuni de timbre, cuprinde obligatoriu:
- data punerii în circulaţie a emisiunii
- localitatea punerii în circulaţie a emisiunii
- denumirea emisiunii
- numărul de valori al fiecărei emisiuni
- valorile nominale
- numărul de culori
- tirajul total al emisiunii
- tipul de hârtie folosit în procesul de tipărire
- modelul de machetare
- dimensiunea timbrelor / blocurilor
- descrierea emisiunii
- numele machetatorului
- numărul din lista de preţuri
- persoana nominalizată să ducă la îndeplinire decizia
- tipul timbrului - uzual (poate fi realizat în mai multe tranşe); tematic.
5. Modelarul de timbre se realizează din primele coli cu mărci poştale tipărite ale emisiunii respective în 2 ex., cu următoarele destinaţii:
- 1 exemplar cu două bucăţi timbre din aceeaşi coală se predă la S.C. Romfilatelia S.A. pe bază de Aviz de însoţire a mărfii, cod 14-3-6A, cu menţiunea "Nu se facturază", care reprezintă modelarul;
- 1 exemplar cu două bucăţi timbre rămân la tipografia poştei române, care reprezintă serii comparative şi se vor preda tezaurului de timbre, pe bază de bon de predare-primire.
Menţiuni:
Exemplarul predat S.C. Romfilatelia S.A., care reprezintă modelarul după ce însoţeşte "Decizia de punere în circulaţie a emisiunii", semnat şi parafat de persoana autorizată din cadrul S.C. Romfilatelia S.A., va fi predat cu "Proces verbal de predare-primire" la Muzeul Naţional Filatelic al C.N.P.R., apoi înregistrat, în ordine cronologică într-un Registru de evidenţă operativă şi în evidenţa contabilă.
S.C. Romfilatelia S.A. va preda spre păstrare Muzeului Naţional Filatelic - CNPR şi următoarele documente:
- o copie a "Deciziei de punere în circulaţie a emisiunii";
- machetele grafice originale care au stat la baza tipăririi mărcilor poştale, cu precizarea că: machetele timbrelor uzuale se pot preda ulterior, în cazul în care se vor folosi pentru alte retipăriri.
6. "Specimenele" se realizează în număr de 19 coli din fiecare comandă şi fiecare valoare şi reprezintă probe de tipar de culoare şi nuanţe după caz. Aceste coli se opresc astfel: 9 coli înainte de B.T. din culori diferite, de la caz la caz, în funcţie de tehnologia de tipărire, 5 coli bune din tiraj şi 5 coli neperforate de la sfârşitul fiecărei valori. Fiecare coală are aplicată pe verso ştampila "Specimene".
Specimenele se predau de către Tipografia Poştei Române, Muzeului Naţional Filatelic, pe bază de Aviz de însoţire a mărfii, cod 14-3-6A, cu menţiunea: "Nu se facturează" şi "Fără valoare".
7. Muzeul Naţional Filatelic va înregistra în Registrul de evidenţă Operativă şi în evidenţa contabilă după ce se stabileşte valoarea de intrate (valoarea contabilă a acestora).
Cap. II. ÎNTREGURI POŞTALE (plicuri de corespondenţă cu timbru imprimat; cărţi poştale semiilustrate cu timbru imprimat)
1. C.N. Poşta Română S.A. lansează comanda către S.C. Romfilatelia S.A., în baza necesarului centralizat la nivel de ţară.
2. S.C. Romfilatelia S.A. stabileşte numărul de seturi ce se încadrează în necesarul transmis de C.N. Poşta Română S.A., imaginile ce vor fi imprimate pe efectele poştale şi lansează comanda către C.N.P.R. - Tipografia Poştei Române.
În urma aprobării C.N.P.R., S.C. Romfilatelia S.A. va reproduce sigla C.N.P.R.-ului pe faţa plicurilor de corespondenţă şi a cărţilor poştale semiilustrate cu timbru imprimat.
3. Tipografia Poştei Române răspunde de codificarea fiecărui efect poştal.
4. S.C. Romfilatelia S.A. acordă BT-ul într-un ex., în vederea realizării comenzii, BT care, după executarea comenzii, va rămâne la Tipografia Poştei Române.
5. Din fluxul de tipărire, Tipografia Poştei Române extrage 10 buc. din fiecare efect poştal, care vor fi transmise astfel:
- 5 buc. către Muzeul Naţional Filatelic, însoţit de Aviz de însoţire a mărfii, cod 14-3-6A, cu menţiunile: "Nu se facturează" şi "Fără valoare", urmând ca Muzeul Naţional Filatelic să stabilească valoarea de evidenţă a acestora, să le înregistreze în Registrul de evidenţă operativă şi în evidenţa contabilă.
- 5 buc. către S.C. Romfilatelia S.A., însoţit de Aviz de însoţire a mărfii, cod 14-3-6A şi cu menţiunea "Nu se facturează".
Cap. III MOSTRE
Mostrele pentru mapele de prezentare cuprind:
- 1 coală din fiecare volum a emisiunii de mărci poştale nou apărută, ce poate fi machetată sub formă de coală, bloc coliţă - produs finit.
- Plicuri de corespondenţă cu timbru imprimat, câte un exemplar din fiecare cod.
- Cărţi poştale semiilustrate cu timbru imprimat, câte un exemplar din fiecare cod.
- Aerograme cu timbru imprimat, câte un exemplar din fiecare cod.
- Orice alt imprimat ce include în preţul său c/v unei prestaţii poştale.
- Mostrele vor fi anulate cu o ştampilă cu textul MOSTRĂ pe verso-ul imprimatului.
Tipografia Poştei Române va întocmi mapele de prezentare ce conţin colile de timbre şi efecte poştale care vor fi predate pe bază de proces verbal de predare-primire delegatului împuternicit de conducerea C.N. Poşta Română şi vor fi fără valoare.
Procesul verbal va fi însoţit de o listă de inventar a fiecărei mape.
Numărul mapelor de prezentare va fi stabilit de C.N. Poşta Română şi va fi transmisă lista cu nominalizările.
DIVERSE
1. Începând cu data prezentei: Tipografia Poştei Române va preda, lunar, Muzeului Naţional Filatelic, câte 2 exemplare din fiecare tipăritură care are tematica legată de obiectul de activitate al C.N.P.R. şi al Asociaţiei Filateliştilor din România (sic!)
2. Din produsele filatelice realizate de S.C. Romfilatelia S.A., Muzeului Naţional Filatelic - CNPR poate comanda contra cost cantităţile dorite.
(...) (n.r. - mai sunt prezentate câteva precizări privind evidenţa contabilă).
Prezenta PROCEDURĂ DE LUCRU privind circulaţia timbrelor, modelarelor, BT-urilor şi întregurilor poştale reprezintă Anexa 3 la Contractul Cadru de prestări servicii de tipărire timbre şi efecte poştale încheiat între S.C. Romfilatelia S.A. şi C.N.P.R. Tipografia Poştei Române.
Scopul publicării acestei Proceduri îl prezint, cât de curând, într-un articol nou.

Normă de lucru comună CN Poşta Română - Tipografia Poştei Române

Mulţumită unui salariat al Romfilateliei, suntem în măsură să publicăm în premieră prima reglementare legată de tipărirea mărcilor poştale. Documentul redat mai jos constituie Anexa nr. 2 la Contractul-cadru încheiat după înfiinţarea Romfilateliei, cu Fabrica de Timbre (la acea dată cu titulatura "Tipografia Poştei Române"). Motivul pentru care publicăm acest document îl vom arăta mai târziu. În primul rând, este bine de ştiut că această reglementare indică oricărui organ de control CE ANUME trebuie să controleze la Romfilatelia, căci una a fost reglementarea şi alta a fost activitatea de fapt, conform surselor noastre.

NORMĂ DE LUCRU COMUNĂ
C.N. POŞTA ROMÂNĂ S.A. – TIPOGRAFIA POŞTEI ROMÂNE

1. GENERALITĂŢI
1.1. Przentele norme se referă la modul de colaborare înre CNPR Tipografia Poştei Române şi S.C. Romfilatelia S.A. în vederea realizării comenzilor de mărci şi efecte poştale.
1.2. Prezentele norme reglementează modalităţile de execuţie a comenzilor (cantităţi, termene, cerinţe speciale), precum şi criteriile ce stau la baza condiţiilor de recepţie calitativă a tipăriturilor menţionate la pct. 1.1.
2. CONDIŢII ŞI TERMENE DE EXECUŢIE
2.1. Romfilatelia transmite Tipografiei Poştei Române programul de emisiuni filatelice pentru anul următor care cuprinde luna de apariţie şi tirajul estimativ al fiecărei emisiuni.
2.2. În vederea asigurării tuturor condiţiilor de execuţie: hârtie, cerneluri, consumabile tipografice, precum şi în vederea realizării corecte a tuturor fazelor procesului tehnologic şi a respectării termenelor de livrare solicitate şi confirmate, Romfilatelia va emite comenzile de mărci şi efecte poştale către Tipografia Poştei Române, cu 15 zile lucrătoare înaintea termenului de livrare. Comenzile ce reclamă urgenţe deosebite vor fi analizate şi soluţionate prin termene angajate în deplină înţelegere între părţi.
2.3. Toate comenzile de mărci şi efecte poştale vor fi însoţite de machete în format digital şi de un print de control avizat de Romfilatelia. Pentru machetele primite, după ce Tipografia Poştei Române tehnoredactează pentru adaptare la cerinţele produsului tipografic, va prezenta Romfilateliei pentru avizare un print color, înainte de a realiza filmele necesare imprimării.
2.4. Tipografia Poştei Române va comunica Romfilateliei, odată cu confirmarea comenzii, dotarea tehnică ce va fi folosită pentru execuţie, sorturile de hârtie utilizate, precum şi modul de grupare pe coală a mărcilor şi efectelor poştale şi a tuturor tipăriturilor ce includ imagini de timbre.
2.5. Formatele finale ale mărcilor şi efectelor poştale vor fi stabilite de Romfilatelia în conformitate cu dispozitivele de perforare de care Tipografia Poştei Române dispune.
2.6. Tirajele tipărite şi livrate vor fi cele indicate în comanda Romfilateliei. Eventualele modificări (suplimentări sau diminuări) vor fi comunicate Tipografiei Poştei Române cu minimum 48 de ore înaintea zilei programate pentru începerea tirajului şi vor atrage după sine recalculări de preţ şi - în cazuri de majorări - reprogramarea de comun acord a termenului final de livrare.
2.7. Începerea tipăririi mărcilor şi efectelor poştale, filatelice şi a efectelor poştale se va face în prezenţa delegatului Romfilateliei (sic!).
2.8. Pe baza BUNULUI DE TIPAR DE MAŞINĂ (B.T.) acordat de delegatul Romfilateliei se va trece la execuţia tirajului comandat. Orice intervenţii ulterioare ale Romfilateliei, care reclamă refaceri de filme sau plăci vor fi suportate de aceasta şi aceptate înainte de reluarea procesului de imprimare.
2.9. Condiţiile tehnice pentru acordarea BUNULUI DE TIPAR DE MAŞINĂ (B.T.) vor avea ca etalon macheta grafică (desen original), originalele scanate în tipografie sau printul color avizat de Romfilatelia. Prin semnarea BUNULUI DE TIPAR DE MAŞINĂ (B.T.), Romfilatelia certifică corespondenţa imaginii tipărite cu cea corespunzătoare machetei originale, precum şi corectitudinea textelor şi a valorilor tipărite.
3. CRITERII DE CALITATE
3.1. Criteriile de calitate sunt în deplină concordanţă cu sortimentele de hârtii şi cerneluri folosite, cu performanţele maşinilor de imprimare, cu materialele grafice prezentate (desene sau machete în format digital). Pentru cerinţe speciale, Romfilatelia va prezenta mostre de produse similare realizate anterior sau care aparţin altor tipografii.
3.2. Machetele de mărci poştale şi timbre trebuie să fie perfect reproductibile astfel încât prin reducerea dimensiunilor în vederea imprimării să nu existe pierderi ale elementelor componente.
3.3. Pentru acceptarea la recepţie a tipăriturilor se vor avea în vedere următoarele criterii:
3.3.1. Uniformitatea tiparului şi a nuanţelor de culoare. Abaterile de intensitate a suprafeţelor cu acoperire de peste 50% nu trebuie să depăşească 0,15 UD (unităţi densitometrice). Abaterile de superpozare a culorilor nu vor depăşi 0,05 mm.
3.3.2. Respectarea întocmai a graficii originale, prin realizarea pe tipar a detaliilor şi a nuanţelor coloristice. Exceptând existenţa unor suprafeţe albe sau cu nuanţe de culoare accidentale, care să nu depăşească în diametru 0,2 mm, tiparul trebuie să reproducă fidel imaginea tuturor timbrelor, vignetelor şi a celorlalte elemente ce fac parte din suprafaţa imprimată, în conformitate cu BUNUL DE TIPAR DE MAŞINĂ (B.T.) semnat de delegatul Romfilatelia.
3.3.3. Uniformitatea şi amplasarea liniilor de perforare. Abaterile liniilor perforate, pe orizontală sau verticală nu vor depăşi 0,5 mm. Orificiile de perfor trebuie să fie egal dimensionate, echidistante şi aliniate corect. Nu se admit coli cu diferenţă de grosime şi culoare ale stratului de adeziv.
3.3.4. Uniformitatea suprafeţei hârtiei. Nu se admit coli cu deficienţe de gumaj, pete, amprente, impurităţi în structură mai mari de 0,5 mm. Nu se admit coli copiate (n.r. - este vorba de abklatsch) sau murdare, coli cu zone pliate, ondulate, cu rupturi sau plesnituri.
3.4. Blocuri şi coliţe
3.4.1. Modul de tipărire şi finisare a acestora trebuie stabilit de comun acord, având în vedere următoarele:
- utilizarea eficientă a suprafeţei hârtiei;
- modalităţile reale de execuţie a finisării (contur de perforare, tăiere la format final).
3.4.2. Pentru eventuala numeroate (înseriere), colile tipărite vor fi mai întâi selecţionate de lucrătorii CTC din subordinea Romfilateliei.
4. REGULI PENTRU VERIFICAREA CALITĂŢII
4.1. Pentru verificarea calităţii tiparului se va utiliza aparatul de măsurare a densităţilor destinat imprimării offset, lupe cu raport de mărire de 3-6 ori. Verificarea dimensiunilor se face cu ajutorul riglelor gradate cu precizie de +/-0,1 mm.
4.2. Pentru verificarea uniformităţii tiparului se va utiliza coala etalon cu BUN DE TIPAR DE MAŞINĂ (B.T.) acordat de Romfilatelia. Acelaşi etalon va fi utilizat de tipografie în cazul retipăririlor.
4.3. Pentru celelalte deficienţe, verificarea se va efectua prin control vizual şi compararea vizuală cu B.T.-ul.
5. RECEPŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
5.1. Întreaga cantitate de timbre şi efecte poştale se recepţionează de personalul Tipografiei Poştei Române care aplică de regulă, cu acceptul Romfilateliei, o ştampilă de control pe suprafaţa netipărită a fiecărei coli.
5.2. Timbrele controlate de personalul CTC al Tipografiei Poştei Române vor fi preluate prin control coală cu coală de către lucrătorii CTC subordonaţi Romfilateliei care, de regulă, vor aplica propriile ştampile de control. Orice abatere va trebui semnalată.
5.3. Verificarea cantităţii comenzii este efectuată prin personalul Tipografiei Poştei Române.
5.4. Pentru alte genuri de tipărituri şi efecte poştale, recepţia se va face în condiţiile formulate în CONTRACTUL CADRU de colaborare.
6. AMBALAREA, MARCAREA ŞI SIGILAREA
6.1. Ambalarea mărcilor poştale şi a coliţelor se face de către Tipografia Poştei Române în pachete a 1000 coli, separate la fiecare 100 coli tipărite, cu coli de carton cu dimensiuni majorate cu 5 mm care să permită protejarea completă a marginilor colilor de timbre în zonele de legare cu sfoară.
6.2. Ambalarea se poate face, la solicitarea Romfilateliei, cu suportarea costurilor aferente, în cutii speciale sau în alte moduri (cantităţi mai mici sau mai mari de 1000 coli).
6.3. Marcarea si sigilarea pachetelor de timbre şi coliţe se face de către Tipografia Poştei Române care va înscrie următoarele date:
- denumirea emisiunii
- valoarea nominală
- destinaţia (poştale, filatelice)
- numărul colilor
- numărul mărcilor sau coliţelor
- semnătura numărătorului
- marca tipografiei
- denumirea şi adresa tipografiei
7. DEPOZITARE ŞI TRANSPORT
7.1. Mărcile poştale, coliţele filatelice şi orice fel de tipărituri pe hârtie gumată se depozitează în încăperi cu temperatură şi umiditate constantă, departe de surse de căldură, suprafeţe umede, şi în afara oricăror zone cu umiditate excesivă.
7.2. Transportul se face în vehicule închise şi etanşe (pentru ploaie) aparţinând Romfilateliei. (...)