Laureații Premiului Nobel 2009

Premiile Nobel au fost create de savantul şi omul de afaceri suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei, care, în testamentul său, a cerut ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an "sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanităţii". Primele premii Nobel au fost acordate la 10 decembrie 1901, după moartea autorului lor. Ele constau din: o medalie, o diplomă şi bani, inițial 40.000 dolari SUA, iar apoi a 1.000.000 dolari SUA.
Alfred Nobel s-a născut la Stockholm în data de 21 octombrie 1833. Tatăl său, Immanuel Nobel, a fost inginer de profesie. Deşi mama sa, Andrietta Ahlsell, provenea dintr-o familie bogată, anul nașterii lui Alfred avea să fie un an nefast pentru familia Nobel datorită falimentului căruia tatăl său a trebuit să-i facă faţă.
Laureaților Premiului Nobel 2009
Fizică: Charles K. Kao (China), Willard S. Boyle (SUA) și George E. Smith (SUA)
Chimie: Venkatraman Ramakrishnan (Marea Britanie), Rhomas A. Steitz (SUA) și Ada E. Yonath (Israel)
Psihologie/Midicină: Elizabeth H. Blackburn (SUA), Carol W. Greider (SUA) și Jack W. Szostak (SUA)
Literatură: Herta Müller (Germania)
Pace: Barack H. Obama (SUA)
Economie: Elinor Ostrom (SUA) și Oliver E. Williamson (SUA)

*
**

The Nobel Prize is a Sweden-based international monetary prize. The award was established by the 1895 will and estate of Swedish chemist and inventor Alfred Nobel. It was first awarded in Physics, Chemistry, Physiology or Medicine, Literature, and Peace in 1901. An associated prize, The Sveriges Riksbank Prize in Economic Sciences in Memory of Alfred Nobel, was instituted by Sweden's central bank in 1968 and first awarded in 1969. The committees and institutions serving as the selection boards for the Nobel Prizes typically announce the names of the laureates in October, with the Prizes awarded at formal ceremonies held annually on 10 December, the anniversary of Alfred Nobel's death. These Prize ceremonies are held at the Stockholm Concert Hall, with the Nobel Banquet following immediately at Stockholm City Hall.
Nobel Laureates 2009
Physics: Charles K. Kao (China), Willard S. Boyle (USA) and George E. Smith (USA)
Chemistry: Venkatraman Ramakrishnan (UK), Rhomas A. Steitz (USA) and Ada E. Yonath (Israel)
Physiology or Medicine: Elizabeth H. Blackburn (USA), Carol W. Greider (USA) and Jack W. Szostak (USA)
Literature: Herta Müller (Germany)
Peace: Barack H. Obama (USA)
Prize in Economics: Elinor Ostrom (USA) and Oliver E. Williamson (USA)

Tipul ăla, şofer de taxi

Robert Mario De Niro , Jr . (născut 17 august 1943), este un actor de film american , dublu câştigător al premiului Oscar. Este de asemenea regizor şi producător. Este considerat ca unul dintre cei mai mari si mai influenţi actori din toate timpurile.
De Niro este recunoscut pentru portretizări de personaje angrenate in conflicte puternice, personaje complexe, inadaptate dar şi pentru colaborarea sa de durată cu regizorul Martin Scorsese. Este cel mai cunoscut pentru rolul tânărului Vito Corleone în Naşul: Partea II; taximetristul Travis Bickle în Taxi Driver; boxerul Jake LaMotta în Raging Bull; gangsterul Jimmy Conway în Băieţi buni; directorul de cazinou Sam "Ace" Rothstein în Casino; Al Capone în Incoruptibilii; fostul puşcăriaş dornic de răzbunare Max Cady în Promontoriul groazei; Noodles în A fost odată în America; Michael Vronsky în Vânătorul de cerbi şi mai recent ca Neil McCauley în Heat în regia lui Michael Mann.
Din 1989 De Niro , care locuieşte în New York şi nu s - a stabilit niciodată pentru mai mult timp în Los Angeles, a investit în cartierul TriBeCa din sudul Mahattan-ului. El a fondat studiourile "TriBeCa Productions"; popularul festival de film "TriBeCa"; restaurantele "Nobu" şi "TriBeCa Grill" pe care le deţine alături de Paul Wallace şi Stewart F. Lane , producător pe Broadway dar şi "The Greenwich Hotel", situat în "Tribeca" care se află faţă în faţă cu un alt restaurant deţinut de el "TriBeCa Grill".
În 1997, De Niro s-a căsătorit cu cea de-a doua sa soţie, Grace Hightower la proprietatea lor din New York, în apropiere de Marbletown. Fiul lor Elliot s-a născut în 1998.
Pe lângă Elliot, De Niro mai are un fiu Raphael, fost actor provenit din mariajul cu Diahnne Abbott. A adoptat-o de asemenea pe Drena , fiica lui Abbott. De Niro are şi doi fii gemeni, Julian Henry şi Aaron Kendrick dintr-o relaţie de durată cu fostul model Toukie Smith.
În februarie 1998, în timpul unor filmări în Franţa, De Niro a fost interogat nouă ore de Poliţia Franceză după care de un magistrat privind implicarea sa într-un eventual scandal de prostituţie. De Niro a negat orice implicare declarând că nu a plătit pentru sex, "...şi chiar dacă aş fi făcut-o nu ar fi fost o crimă." Magistratul a vrut să vorbească cu el după ce i-a fost menţionat numele de către una dintre prostituate. Într-un interviu acordat pentru ziarul francez "Le Monde", De Niro a declarat: "Nu mă voi întoarce niciodată în Franţa şi îmi voi sfătui toţi prietenii să nu o facă nici ei."
În 2003 De Niro a fost diagnosticat cu cancer la prostată. Doctorii au spus că boala poate fi tratată deoarece a fost depistată devreme datorită controalelor regulate ale actorului. Purtătorul de cuvânt al lui De Niro, Stan Rosenfield a declarat că: "Datorită depistării bolii într-un stadiu nu foarte avansat dar şi a condiţiei fizice foarte bune, doctorii se aşteaptă la o recuperare completă". Rosenfield a refuzat să dea alte detalii privind tratamentul lui De Niro. Tatăl lui De Niro, Robert De Niro, Sr. a murit în 1993 la vârsta de 71 de ani datorită cancerului .
S-a luat în considerare faptul ca lui De Niro să îi fie acordat titlul de Cetăţean de Onoare Italian la Festivalul de Film de la Veneţia în septembrie 2004. Cu toate acestea "Fii Italiei" au depus împreuna cu Silvio Berlusconi un protest, susţinând că De Niro a afectat imaginea italienilor şi a italo-americanilor prin numeroasele roluri ale sale în care aceştia sunt prezentaţi ca veritabili criminali. Ministrul Culturii, Giuliano Urbani nu a luat în considerare protestul iar ceremonia a fost reprogramată pentru octombrie în Roma. Controversele au apărut din nou când, în acea lună, De Niro a refuzat să apară de două ori la televiziunea italiană. Ulterior De Niro a dat vina pe "serioase probleme de comunicare" care nu au fost "rezolvate corespunzător", în final declarând că: "Să jignesc pe cineva ar fi ultimul lucru pe care aş vrea sa îl fac. Iubesc Italia". Cetăţenia i-a fost acordată pe 21 octombrie 2006 la finalul Festivalului de Film de la Roma.
De Niro este susţinător al Partidului Democrat şi l-a susţinut pe Al Gore la alegerile prezidenţiale din 2000. Documentarul Fahrenheit 9/11 al regizorului Michael Moore include o secvenţă cu De Niro stând lânga Gore la un raliu. Moore îl numeşte ca "Tipul ăla, şofer de taxi". De Niro este de asemenea şi narator al documentarului 9/11 despre atacurile de la 11 septembrie 2001 difuzat de CBS. În timpul promovării filmului The Good Shepherd alături de Matt Damon în episodul de pe 8 decembrie al talk-showului Hardball with Chris Matthews la Universitatea "George Mason", De Niro a fost întrebat pe cine ar prefera ca preşedinte al Statelor Unite. De Niro a răspuns: "Mă gândesc la două persoane: Hillary Clinton şi Obama."
Pe 2 martie 2009 De Niro a fost primul invitat oficial al showului Late Night cu Jimmy Fallon.

Visul lui Martin Luther King continuă să răsune

Washingtonul, un oraş de obicei calm, a dobândit, luni seară, înfăţişare de sărbătoare, cu câteva ore înainte de învestitura lui Barack Obama, datorită miilor de americani care au împânzit capitala pentru ceremonia de depunere a jurământului a celui de-al 44-lea preşedinte al lor, relatează AFP. Pe străzile animate, în pofida frigului, poliţia a început să încercuiască centrul oraşului, unde o mulţime record de două milioane de persoane va fi prezentă azi la prânz (19.00, ora României), pentru învestitura primului preşedinte afroamerican din istoria Statelor Unite.

p.s. - piesa prezentată mai sus, dar şi altele cu noul preşedite al SUA puteţi achiziţiona de la The Washington Press.

Citiți NETICHET - Regulile ce trebuie respectate!

Yes We Can!

Barack Hussein Obama, Jr. este Preşedintele ales al Statelor Unite. Fiind câştigătorul alegelor prezidenţiale din 4 noiembrie 2008, el va fi învestit în funcţie ca al 44-lea Preşedinte al Statelor Unite, mâine, 20 ianuarie 2009, (alături de Joe Biden ca vicepreşedinte). Este primul afroamerican ales în această funcţie.
Obama a fost de la început un adversar al politicilor administraţiei Bush în Irak. La 2 octombrie 2002, ziua în care preşedintele George W. Bush şi Congresul au căzut de acord asupra rezoluţiei comune care a autorizat invadarea Irakului, Obama s-a adresat primului mare miting anti-război din Chicago din Clădirea federală Kluczynski, luând poziţie împotriva războiului. La 16 martie 2003, ziua în care preşedintele Bush a dat ultimatumul de 48 de ore lui Saddam Hussein în care îi cerea să părăsească Irakul înainte de venirea trupelor americane, Obama a vorbit la cea mai mare adunare anti-război din Chicago în Centrul Richard J. Daley şi a spus mulţimii că „nu este prea târziu” pentru a opri războiul.
Obama a declarat că dacă va fi ales, va face reduceri bugetare de ordinul zecilor de miliarde de dolari, va înceta investiţiile în sisteme defensive antirachetă „netestate”, se va opune înarmării spaţiului cosmic, „va încetini dezvoltarea Future Combat Systems”, şi va încerca să elimine toate armele nucleare. Obama susţine încetarea dezvoltării de noi arme nucleare, reducând arsenalul nuclear american, încercând o interdicţie globală asupra producţiei de material fisionabil, şi încercând să negocieze cu Rusia pentru a reduce nivelul de alertă privind rachetele balistice intercontinentale.
Obama este laureat al Premiului Grammy pentru cel mai bun album vorbit pentru versiunile audio prescurtate ale celor două cărţi ale sale; pentru Dreams from My Father (Visuri de la tatăl meu) în februarie 2006 şi pentru The Audacity of Hope (Îndrăzneala de a spera) în februarie 2008. În decembrie 2008, revista Time l-a numit pe Barack Obama omul anului pentru candidatura şi victoria sa istorice în alegeri, pe care le-a descris ca „marşul drept al realizărilor aparent imposibile” (în engleză „the steady march of seemingly impossible accomplishments”).

Citiți NETICHET - Regulile ce trebuie respectate!

Bush predă mâine preşedinţia

Preşedintele în exerciţiu al SUA, George W. Bush, a adresat, săptămâna trecută, joi, un mesaj de rămas bun cetăţenilor americani, reflectând asupra "mândriei" în faţa momentului istoric al alegerii primului preşedinte de culoare, dar şi asupra impactului crizei economice şi al ameninţărilor teroriste.
Bush predă mâine preşedinţia celei mai importante puteri mondiale lui Barack Obama, iar în acea zi "pe treptele Capitoliului va fi un bărbat a cărui istorie reflectă promisiunea permanentă făcută ţării".
"Acesta va fi un moment de speranţă şi mândrie pentru toată ţara noastră", a declarat preşedintele în exerciţiu, în ultimul discurs adresat compatrioţilor săi.
"Mă alătur tuturor cetăţenilor americani pentru a transmite cele mai bune urări preşedintelui ales, Barack Obama, soţiei sale Michelle şi celor două minunate fiice ale acestora", a precizat Bush.
George W. Bush a salutat în repetate rânduri caracterul "istoric" al numirii, pentru prima dată în istorie, a unui cetăţean de culoare în funcţia supremă.
Cu ocazia ultimului mesaj solemn adresat americanilor, Bush a lăudat "vitalitatea democraţiei americane", dar şi tăria de caracter a cetăţenilor americani în momente dificile. El a prezentat de asemenea bilanţul său, deşi administraţia sa a menţionat că nu mai este cazul pentru susţinerea a opt ani de preşedinţie controversată, iar decizia de a judeca rămâne Istoriei".
Bush, care a avut ultima sa apariţie publică semnificativă înainte de marţi, a făcut de asemenea câteva recomandări.
"Am avut parte de obstacole, la fel ca toţi cei care au deţinut înaintea mea această funcţie. Sunt lucruri pe care le-aş aborda diferit dacă aş avea posibilitatea", a explicat el. Bush a reiterat cum atentatele de la 11 septembrie 2001 au schimbat mandatul său.
El a considerat drept "legitimă dezbaterea multora din deciziile" pe care le-a luat în lupta împotriva terorismului. "Nu există însă multe dezbateri despre rezultatele obţinute. Statele Unite au asistat la o perioadă de şapte ani fără alte atentate teroriste pe teritoriul său", a subliniat el.
El a plasat războiul din Irak, una din marile controverse ale preşedinţiei sale, sub semnul acestei lupte împotriva terorismului, nefolosind deloc titulatura contestată de "război mondial împotriva terorismului". Bush a spus că Irakul şi Afganistanul sunt în prezent democraţii.
Bush a evidenţiat ceea ce consideră ca fiind cele mai mari reuşite ale preşedinţiei sale, alături de apărarea ţării: reforma din sistemul educaţional sau măsurile din domeniul asigurărilor de sănătate.
Administraţia sa a luată măsuri "hotărâte" pentru a face faţă uneia dintre cele mai acute recesiuni din ultima perioadă.
"Chiar dacă este o perioadă dificilă, privim asupra orizontului larg ce va apărea. Am încredere în perspectiva pe care o oferă America deoarece cunosc caracterul americanilor", a adăugat el, menţionând că "optimismul" acestui discurs este mult mai sumbru decât cel al predecesorului său, Bill Clinton. (Mediafax)

---

George Walker Bush s-a născut la 6 iulie 1946 în statul Connecticut şi a devenit cel de-al patruzeci şi treilea preşedinte al Statelor Unite ale Americii în urma unor alegeri mult discutate, desfăşurate la sfârşitul anului 2000. Pe 2 noiembrie 2004 a fost reales pentru a doua oară, învingându-l pe democratul John Kerry, printr-un scor foarte strâns. Al doilea mandat al său se va termina la data de 20 ianuarie 2009. Tatăl său, George H. W. Bush, a fost cel de-al patruzeci şi unu-lea preşedinte al ţării, cu 8 ani înainte.
Înainte de a fi preşedinte
Bush a crescut în Midland şi Houston, Texas. El s-a licenţiat la Universitatea Yale (1968) unde a intrat în contact cu societatea secretă Skull & Bones. Mai târziu a fost pilot de F-102 în Texas Air National Guard. A obţinut un masterat în administrarea întreprinderilor la Harvard Business School în 1975. După ce şi-a terminat studiile, s-a întors în Midland şi a început o carieră în industria energetică.
După ce a obţinut candidatura din partea Partidului Republican, Bush a ieşit câştigător în cele mai strânse alegeri din istoria Statelor Unite, învingându-l pe democratul Albert Gore cu 5 voturi electorale, în nişte alegeri în care a participat mai puţin de jumătate din electorat. Rezultatele scrutinului au fost discutate mai multe săptămâni, până ce la 12 decembrie 2000, Curtea Supremă a Statelor Unite a decis în favoarea lui.
Bush a fost învestit Preşedinte pe 20 ianuarie 2001. La doar opt luni după aceasta, au avut loc atentatele din 11 septembrie 2001 de la New York şi Washington, DC, care au cauzat moartea a peste 3.000 de persoane. De atunci, lupta contra terorismului a dominat agenda preşedintelui Bush. Ca răspuns, Statele Unite, împreună cu o parte din aliaţii din cadrul NATO, au invadat Afganistanul şi Irakul (vezi Invazia Irakului din 2003). Totuşi, aceste invazii s-au desfăşurat fără aprobarea Naţiunilor Unite, cauzând opoziţia multor cetăţeni americani şi a oamenilor din toate colţurile lumii.
Preşedintele a propus de asemenea amendarea consituţiei federale a ţării, pentru interzicerea căsătoriilor între presoanele de acelaşi sex, care au fost în schimb aprobate de toate statele în care a fost organizat un referendum, în timpul alegerilor din 2 noiembrie 2004. Datorită tuturor acestor lucruri, în special războiului din Irak şi economiei slăbite americane, popularitatea lui Bush a scăzut puternic în 2004. În prezent, populaţia Statelor Unite are păreri foarte diferite. Aproape jumătate din populaţie, în special în nord şi în marile oraşe, se opune puternic politicii sale. Însă sprijinul apărătorilor săi, situaţi în general în părţile rurale şi meridionale ale ţării a fost suficient pentru păstrarea funcţiei de preşedinte. (după Wikipedia)