The king of hobbies and the hobby of Kings

Contact us:*e-Mail: office@stampland.net*|*Tel.: +4-0722.714.394*|*Fax: +4-0318.166.897*|*Yahoo ID: laszlo_kallai

Best view with Mozilla Firefox

Saturday, March 15, 2008

Dan N. Dobrescu: Manualul exponatului tematician

Literatura filatelică românească, recent, s-a îmbogățit cu o nouă lucrare. Dan Dobrescu a publicat la Editura Axa un manual care vine în ajutorul filateliștilor români. Titlul lucrării este Manualul exponatului tematician. Cartea poate fi descărcată și ulterior imprimată de pe pagina oficială al autorului (.pdf - 3.149.824 bytes) sau o pot obține gratuit, în format tipărit, adresând comenzile lor la adresa de e-mail dndobrescu_dannd@yahoo.com. Are 88 de pagini și este prefațat de Lumír BRENDL (AIJP, EAP și director FIP).
Lucrarea lui Dan Dobrescu se adresează filateliștilor care vor să expună colecții tematice. În carte, cititorii vor au o serie de sfaturi, precum și o colecție a tuturor actelor normative FIP referitoare la filatelia tematică, traduse în limba română. Autorul prezintă o colecție de modele pentru realizarea unui exponat tematic, dând ca exemple aplicațiile unor filateliști recunoscuți pe plan mondial. „Lumea filatelică românească poate profita de această lucrare” – spune autorul în finalul prezentării cărții. Așa să fie!
„România are o îndelungată tradiţie filatelică referitoare la apariţia primului timbru poştal românesc în urmă cu 150 ani. Anul 2008 este anul EFIRO 2008, prima expoziţie filatelică mondială care s-a ţinut vreodată în România – stat membru al Uniunii Europene. Sunt convins că această Expoziţie va demonstra din nou faptul că clasele competiţionale de Istorie Poştală şi Filatelie Tematică sunt ramurile filatelice cu cea mai rapidă dezvoltare în cadrul lumii contemporane.
În concordanţă cu specialiştii din domeniul filateliei şi cu conducătorii administraţiilor poştale, tendinţa de viitor a colecţiilor de timbre este filatelia tematică. De ce? Datorită CREATIVITĂŢII şi EMOŢIONALISMULUI pe care îl percepe oricine: adolescenţi, bărbaţi, femei.
Am petrecut multe din vacanţele mele în Bucureşti cât şi la Constanţa pe malul Mării Negre şi am putut să urmăresc filatelia românească timp de mai bine de 35 ani. În calitate de colecţionar şi expozant tematician, în 1981 am scris şi publicat un manual pentru filateliştii tematicieni din Cehoslovacia sub titlul Exemple că minunile funcţionează şi în filatelia tematică. Un capitol a fost dedicat exponatului tematic De la Versailles la München a lui Teodor GHIAŢĂ-MELNIC. A constituit un bun exemplu pentru filateliştii noştri. În prezent acord atenţie unui alt exponat românesc Povestea calculatorului, care poate oferi inspiraţie şi idei novotoare multor expozanţi tematicieni.
Recent, în Essen, Germania, Federaţia Germană BDPh, în cooperare cu Comisia Tematică a FIP şi Târgul Internaţional de Timbre a luat o nouă iniţiativă de a ajuta şi de a sprijini interesul crescând al filateliştilor europeni pentru filatelia tematică. Aceştia organizează Campionatul European de Filatelie Tematică intitulat ECTP. Desigur, seminariile FEPA pentru filatelie tematică reprezintă o parte indivizibilă a acestor Campionate şi contribuie la realizarea unor exponate tematice mai bune. În orice caz, realizarea unui exponat tematic nu este un lucru uşor. Dimpotrivă. În domeniul filateliei, în general, aceasta este o sarcină foarte dificilă. Mai mult decât atât. Este o PROVOCARE. Ideea principală sau conducătoare - TEMA - foarte bine definită în TITLU, trebuie detaliată într-un PLAN corect şi logic. Iar planul ar trebui să fie dezvoltat cum se cuvine de varietatea materialului tematic corespunzător. Tema aleasă trebuie ilustrată şi documentată filatelic şi cu ajutorul unor texte, tematice şi filatelice, scurte şi corecte. Acest proces de realizare a unui exponat este foarte necesar. Fiecare autor trebuie să aibă cunoştinţe solide, atât generale cât şi filatelice. Şi, desigur, cunoştinţele ei/lui nu pot fi restricţionate numai la tema aleasă.
Aceasta este provocarea şi sunt convins că, colecţionarii tematicieni români o vor accepta pentru viitorul mai bun al exponatelor tematice în România şi în lume.
Consider că Manualul expozantului tematician scris de Dan Dobrescu - delegatul român la Comisia de Filatelie Tematică a FIP şi membru activ al Academiei Europene de Filatelie AEP, va dărui colecţionarilor şi expozanţilor tematicieni români toate informaţiile necesare, ghidul şi exemplele despre cum se procedează cu o temă aleasă în cel mai bun mod posibil.
Eu doresc colecţionarilor şi expozanţilor tematicieni români o bună lectură şi succes în prezentarea exponatelor nu numai la nivel naţional, dar deasemenea la nivelul expoziţiilor filatelice europene şi mondiale.” – scrie în prefața lucrării Lumír BRENDL (AIJP, EAP și director FIP).
CUVÂNT ÎNAINTE
Filatelia, ca orice structură socio-culturală, are o componentă rămasă ca atare de-a lungul timpurilor, ceea ce îi justifică identitatea şi alta care se schimbă, supusă unor influenţe conjucturale. În filatelia tematică, constant este faptul că un exponat dezvoltă o temă cu materiale care sunt simultan şi poştale şi tematice, utlizând toate efectele poştale dintr-o arie geografică cât se poate de extinsă. Variabile sunt, de pildă, modul de tratare, modul de dezvoltare a temei, conţinutul şi calitatea textului.
Cititorul acestei lucrări îşi poate pune întrebarea: de ce ai scris acest manual Dan Dobrescu, căci tu n-ai obţinut marea performanţă în domeniul filateliei tematice competiţionale ? Răspunsul ar putea fi: pentru că eu am făcut greşeala, pe care nu doresc să o corectez, aşa cum se va vedea din cele expuse în continuare, de a-mi alege subiectul după suflet şi nu plecând de la materialul existent pe piaţă.
Lucrarea înglobează experienţa acumulată ca urmare a activităţii desfăşurate, începând cu anul 1998, în cadrul Comisiei de filatelie tematică a FIP. Trebuie să-i menţionez aici pe predecesorii mei în această Comisie, din partea filateliştilor români: Dr. Apostol TURBATU (în perioada 1977 - 1991) şi Prof. Dan ANGHELESCU (în perioada 1991 - 1998) [37], ultimul fiindu-mi mentor în filatelia tematică.
Lucrarea bazându-se pe experienţa acumulată la seminariile internaţionale din domeniu, precum şi pe regulamentele FIP aferente domeniului, care sunt prezentate în anexă, traduse în limba română, exemplifică modul în care acestea trebuie să fie aplicate pentru a realiza un exponat tematic competitiv. Încerc prin această lucrare să expun rezultatul înţelegerii mele privind aplicarea regulamentelor FIP, prin prezentarea de extrase atât din colecţia mea cât şi din alte colecţii reprezentative din ţară şi străinătate.
Doresc să aduc mulţumirile mele celor care m-au stimulat în acest demers, în primul rând regretatului profesor Dan ANGHELESCU care m-a propus să reprezint FFR în comisia de filatelie tematică a FIP, precum şi celor care m-au tolerat în pasiunea pentru filatelia tematică, dintre care nu în ultimul rând trebuie să o amintesc pe soţia mea Lola. Mulţumesc de asemenea celor au avut răbdarea să citească această lucrare în manuscris şi să facă observaţii: Domnilor Cristian - Andrei SCĂICEANU, Florin PATAPIE – RAICU, Coriolan CHIRICHEŞ.
Lumea filatelică românească poate profita de această lucrare şi eu îi mulţumesc anticipat. (Dan Dobrescu)

Monday, March 10, 2008

Ce ne lipsește din Muzeul filatelic

Zimbrulu şi Vulturulu a fost un ziar apărut în secolul XIX în Moldova. Un exemplar al acestui ziar a ajuns să fie cel mai scump ziar din lume. A fost scos la Iaşi, iar valoarea sa este estimată la aproximativ trei milioane de euro. Valoarea exemplarului gazetei este dată de faptul că a fost francată cu opt mărci poştale "Cap de bour" de 5 parale, din a doua emisiune din 1858. În Moldova, Zimbrulu si Vulturulu era cunoscut ca ziar unionist, alături de revista „Steaua Dunării”, condusă de Mihail Kogălniceanu, iar valoarea unui abonament anual era de trei galbeni.
A fost tipărit în luna mai, iar coincidenţa a făcut ca acesta să fie primul dintr-un teanc de ziare expediat la Galaţi. Pentru că pachetul respectiv cântarea foarte mult, pe primul ziar s-au aplicat opt timbre din a doua emisiune «Cap de bour», cu legenda «PORTO GAZETEI», pe hârtie azurată, obliterate cu ştampila rotundă IASSY MOLDOVA. Este cea mai celebră francatură compusă, deoarece este formată din cinci mărci în ştaif plus o pereche şi un exemplar izolat. Era o marcă specială, destinată exclusiv achitării expedierii unui ziar prin poştă.
Ajuns la destinaţie, Zimbrulu si Vulturulu a fost vândut unui librar, colecţionar de timbre. Numele deţinătorilor acestui ziar în secolul al XIX-lea nu este cunoscut, pentru că nu există documente care să arate primii proprietari.
În 1969 proprietarul de atunci al ziarului, l-a prezentat, alături de colecţia sa de timbre, la o expoziţie mondială organizată la Sofia şi a câştigat marele premiu. Ulterior, ziarul a intrat în posesia unui colecţionar din Elveţia. Exemplarul a fost achiziţionat la începutul anului 2007 cu suma de 830.000 euro, în urma unei licitaţii, de Joseph Hackmey, un colecţionar evreu din Londra. (sursa: Wikipedia)

Timbre „Cap de bour”

Ziarul „Zimbrulu si Vulturulu”, francat cu opt mărci „Cap de bour”, a fost vândut la licitație la Geneva la suma finala de 829.500 euro, conform site-ului casei de licitatie David Feldman”.
Ziarul, care este valoros pentru că este francat cu opt timbre „Cap de bour” care nu sunt separate, ci în două ștraifuri, unul de trei, altul de cinci bucăți - fusese estimat înainte de licitație la o valoare cuprinsă între 500.000 si 750.000 euro. Licitația a pornit de la prețul de 500.000 euro și a ajuns până la 700.000 euro - preț fără comisioane și taxe. (sursa: Mediafax)

Sunday, March 9, 2008

Saturday, March 1, 2008

Marca săptămânii - 1-7 martie 2008

Supratipar cu textul „C.M.T. Român Pocutia” pe mărcile austiece de 1.20/1 kr., 1.20/2kr, 1.20/3 kr și 4/4 kr. Mărcile din imagina au făcut parte din colecție regelui Carol al României. Se cunosc doar două serii complete și atestate. Supratiparul s-a produs în timpul războiului polono-ucrainean, când forţele armate ale României au ocupat fără lupte regiunea, pe care au predat-o mai apoi autorităţilor poloneze. Pentru aprovizionarea oficiilor poștale din timpul ocupației românești au fost folosite timbre austriece. În mai 2006 la licitația organizată de Cherrystone, mărcile din imagine au fost vândute cu 16.500 USD. Pocuţia (în limbile ucraineană: Покуття, poloneză: Pokucie) este o subregiune istorică a Galiţiei, cuprinsă între râurile Prut şi Ceremuş, în zilele noastre parte a Ucrainei. Din punct de vedere istoric, a fost o regiune culturală distinctă, locuită de români şi de ruteni. Centrul istoric al regiunii a fost oraşul Colomeea. Denumirea regiunii poate fi tradusă prin „lângă colţ”, după numele oraşului Kuti, care la rândul lui înseamnă „colţ”. Iniţial, Pocuţia a fost parte a Rusiei Kievene şi mai apoi a unuia dintre statele sale succesoare, Halici-Volînia. Regiunea a fost anexată în 1349 de regele polonez Cazimir al III-lea. Acesta, în căutarea de fonduri necesare continuării războaielor cu Ordinul Cavalerilor Teutoni, a folosit regiunea drept garanţie pentru împrumutul obţinut din partea domnitorului Moldovei Petru I. Regiunea a fost disputată între cele două state, deoarece sumele împrumutate de regele polonez nu au fost returnate niciodată în întregime. În 1498, regiunea a fost cucerită de Ştefan cel Mare. În 1531, după bătălia de la Obretin, Pocuţia a fost recucerită de polonezii conduşi de hatmanul Jan Tarnowski, care l-a învins pe domnitorul moldovean Petru Rareş. În urma divizării Poloniei din 1772, Pocuţia a devenit parte a Austriei, fiind încorporată în Regatul Galiţiei şi Lodomeriei. După încheierea primului război mondial şi dizolvarea Austro-Ungariei, Pocuţia a fost disputată de Polonia şi efemerul stat Naţional al Ucrainei Occidentale. În timpul războiului polono-ucrainean, forţele armate ale României au ocupat fără lupte regiunea, pe care au predat-o mai apoi autorităţilor poloneze. După războiul polono-sovietic, zona a rămas în cadrul Poloniei. Drept urmare a şi partiţiei Poloniei din 1939 între Germania Nazistă şi Uniunea Sovietică, Pocuţia a fost încorporată în RSS Ucraineană, pentru ca, mai apoi, după declanşarea Operaţiunii Barbarossa, zona să ajungă sub stăpânirea germană. După eliberarea ei de Armata Roşie, zona a rămas în cadrul RSS Ucraineene, iar, în momentul de faţă face parte din regiunea Ivano-Frankovsk (Ucraina).
(surse: Wikipedia și Cherrystone)

Google PageRank CheckerFree counter and web statsClicky Web Analytics