Se pune astfel problema dacă este mai bine să fii iubit decât temut, sau invers

Niccolò Machiavelli (1469-1527) este primul mare filosof politic al Renaşterii, cunoscut în special pentru faimoasa sa lucrare „Principele”.
Născut în Florenţa, la 3 mai 1469, Machiavelli a intrat în serviciul guvernului în calitate de contabil şi a cunoscut succesul după proclamarea Republicii Florentine, în 1498. A fost secretar al consiliului de zece oameni care conduceau negocierile diplomatice şi supravegheau operaţiunile militare ale republicii. Printre însărcinările sale s-au numărat vizitele la suveranul francez (în 1504, 1510-1511), la Sfântul Scaun (1506), şi la împăratul german (1507-1508). În timpul misiunilor sale diplomatice a cunoscut mulţi dintre principii italieni şi a putut să le studieze strategiile politice, în special cele ale lui Cesare Borgia, care era preocupat, la vremea respectivă, de extinderea posesiunilor sale în Italia centrală. Din 1503 până în 1506, Machiavelli a reorganizat apărarea militară a Republicii Florentine. Deşi, în această perioadă, armatele de mercenari erau folosite în mod curent, a preferat să se bazeze doar pe recrutarea de localnici pentru asigurarea unei apărări permanente şi patriotice a bunurilor publice. În 1512, când familia florentină Medici a recâştigat puterea asupra Florenţei şi republica a fost dizolvată, Machiavelli a fost destituit din funcţie şi arestat pentru scurt timp, fiind învinuit de o presupusă conspiraţie împotriva noii puteri. După eliberarea sa, s-a retras pe un domeniu de lângă Florenţa, unde şi-a scris cele mai importante lucrări. În ciuda încercărilor sale de a câştiga încrederea casei de Medici, nu şi-a a recâştigat niciodată poziţia înaltă pe care o deţinuse în cadrul guvernului. Când republica a fost reinstaurată pentru scurt timp, în 1527, a fost suspectat de mulţi republicani că ar susţine casa Medici. În acelaşi an, a murit în Florenţa, la 21 iunie.