Louis "Satchmo" Armstrong (4 august 1901, New Orleans, Louisiana - 6 iulie 1971, New York City) a fost un trompetist şi cântăreţ de jazz, unul din exponenţii cei mai reprezentativi ai "Stilului New Orleans" în muzica de jazz executată în Chicago în jurul anilor 1920 - 1930.
Louis Armstrong, născut în New Orleans (Louisiana) a avut o copilărie zbuciumată; părinţii s-au despărţit la puţin timp după naşterea sa. A fost încredinţat să fie crescut unei mătuşe, Josephine, în timp ce mama sa, cu mare probabilitate, practica prostituţia.A incercat pe rand diferite meserii (carutas, laptar, vanzator ambulant, lustragiu). A fost atras de muzică din fragedă tinereţe, cânta la colţuri de stradă împreună cu grupuri improvizate, neavând posibilitatea şi nici forţa să folosească un instrument de suflat, care ar fi corespuns dorinţei lui. Această practică muzicală spontană, neşlefuită i-a permis să dezvolte o intonaţie optimă şi un deosebit simţ al improvizaţiei, caracteristică esenţială a jazzului.La 7 ani a cantat pe strazile orasului natal cu un cvartet de copii, la 13 ani a studiat cornetul si a condus orchestra scolii de corectie unde fusese internat pentru ca a tras un foc de revolver in aer in noaptea de Anul Nou. După ce a fost eliberat, cutreieră străzile New Orleans-lui împreună cu o mică formaţie orchestrală simpatizată de populaţia oraşului, executând, printre altele, bucata "When the Saints Go Marchin'in", care - ani mai târziu - avea să fie una din piesele sale cele mai interpretate. În cursul acelor peregrinări prin oraş, îl întâlneşte pe Joe Oliver, considerat cel mai bun cornetist din New Orleans, supranumit "King Oliver", care îi dă lecţii de trompetă, îl acceptă în formaţia sa şi, într-o seară, Armstrong îl substituie cu succes pe trompetistul orchestrei, Kid Ory, el însuşi o celebritate locală. Abia în noiembrie 1918, stimulat de performanţele efectuate pe "riverboats" - mici vase ce navigau pe Mississippi - începe să înveţe notele muzicale şi să descifreze partituri, devenind astfel un muzician profesionist complet.
În anul 1922 se mută la Chicago, care devenise în acea vreme centrul muzicii de jazz, în continuă dezvoltare. În această perioadă a maturizării sale artistice, Louis Armstrong este preocupat de rigorile polifonice ale liniilor muzicale, având tendinţa de a conferi solistului un rol în acelaşi timp conducător, dar şi integrat în textura muzicală. Este angajat de "King Oliver", venit şi el la Chicago, în formaţia "Creole Jazz Band", unde are posibilitatea ca trompetist solist să-şi desfăşoare întreaga virtuozitate pe care o dobândise între timp. Într-adevăr, iubitorii de jazz sunt unanimi în a recunoaşte în execuţiile lui "Satchmo" inventivitate, fantezie ritmică şi melodică, unite cu un impresionant volum sonor şi un timbru de neuitat. În anul 1924 părăseşte formaţia lui Oliver şi intră în "Big Band"-ul lui Fletcher Henderson din New York, un colos al jazz-ului, care dispunea de una din cele mai bune orchestre ale timpului, cu interpreţi de prestigiu. Cu această orchestră, Armstrong are posibilitatea să înregistreze discuri având ca parteneri celebrităţi ca Sidney Bechet, Bessie Smith şi mulţi alţii. Se hotărăşte să se dedice carierei de solist şi înregistrează "Hot Fives and Hot Sevens", transformând jazz-ul în una din cele mai înalte expresii ale muzicii, cu sunetul clar şi briliant al trompetei sale şi cu vocea sa răguşită, pornită parcă din fundul gâtlejului. Urmează o serie de succese şi, datorită prezenţei sale carismatice, contribuie la ruperea oricăror bariere rasiale, devenind unul din primii "stars" de culoare în muzica americană.
În ultimii ani ai vieţii, Louis Armstrong personifică la cel mai înalt nivel muzica de jazz şi devine - împreună cu formaţia sa "All Stars" - ambasadorul acestui gen în întreaga lume. Tendinţa comercializantă a unor impresari lipsiţi de scrupule nu l-a scutit însă nici pe el de anumite concesii făcute succeselor ieftine, printre altele în unele filme pe care le-a turnat. Louis Armstrong, "The King of Jazz", cum a mai fost numit, se îmbolăveşte, din păcate de cancer la gât. Deşi medicul îi spune sa renunţe la trompetă, Armstrong nu poate să o facăe şi în cele din urmă moare în ziua de 6 iulie 1971, în casa sa din cartierul Queens al oraşului New York.
Louis Armstrong, născut în New Orleans (Louisiana) a avut o copilărie zbuciumată; părinţii s-au despărţit la puţin timp după naşterea sa. A fost încredinţat să fie crescut unei mătuşe, Josephine, în timp ce mama sa, cu mare probabilitate, practica prostituţia.A incercat pe rand diferite meserii (carutas, laptar, vanzator ambulant, lustragiu). A fost atras de muzică din fragedă tinereţe, cânta la colţuri de stradă împreună cu grupuri improvizate, neavând posibilitatea şi nici forţa să folosească un instrument de suflat, care ar fi corespuns dorinţei lui. Această practică muzicală spontană, neşlefuită i-a permis să dezvolte o intonaţie optimă şi un deosebit simţ al improvizaţiei, caracteristică esenţială a jazzului.La 7 ani a cantat pe strazile orasului natal cu un cvartet de copii, la 13 ani a studiat cornetul si a condus orchestra scolii de corectie unde fusese internat pentru ca a tras un foc de revolver in aer in noaptea de Anul Nou. După ce a fost eliberat, cutreieră străzile New Orleans-lui împreună cu o mică formaţie orchestrală simpatizată de populaţia oraşului, executând, printre altele, bucata "When the Saints Go Marchin'in", care - ani mai târziu - avea să fie una din piesele sale cele mai interpretate. În cursul acelor peregrinări prin oraş, îl întâlneşte pe Joe Oliver, considerat cel mai bun cornetist din New Orleans, supranumit "King Oliver", care îi dă lecţii de trompetă, îl acceptă în formaţia sa şi, într-o seară, Armstrong îl substituie cu succes pe trompetistul orchestrei, Kid Ory, el însuşi o celebritate locală. Abia în noiembrie 1918, stimulat de performanţele efectuate pe "riverboats" - mici vase ce navigau pe Mississippi - începe să înveţe notele muzicale şi să descifreze partituri, devenind astfel un muzician profesionist complet.
În anul 1922 se mută la Chicago, care devenise în acea vreme centrul muzicii de jazz, în continuă dezvoltare. În această perioadă a maturizării sale artistice, Louis Armstrong este preocupat de rigorile polifonice ale liniilor muzicale, având tendinţa de a conferi solistului un rol în acelaşi timp conducător, dar şi integrat în textura muzicală. Este angajat de "King Oliver", venit şi el la Chicago, în formaţia "Creole Jazz Band", unde are posibilitatea ca trompetist solist să-şi desfăşoare întreaga virtuozitate pe care o dobândise între timp. Într-adevăr, iubitorii de jazz sunt unanimi în a recunoaşte în execuţiile lui "Satchmo" inventivitate, fantezie ritmică şi melodică, unite cu un impresionant volum sonor şi un timbru de neuitat. În anul 1924 părăseşte formaţia lui Oliver şi intră în "Big Band"-ul lui Fletcher Henderson din New York, un colos al jazz-ului, care dispunea de una din cele mai bune orchestre ale timpului, cu interpreţi de prestigiu. Cu această orchestră, Armstrong are posibilitatea să înregistreze discuri având ca parteneri celebrităţi ca Sidney Bechet, Bessie Smith şi mulţi alţii. Se hotărăşte să se dedice carierei de solist şi înregistrează "Hot Fives and Hot Sevens", transformând jazz-ul în una din cele mai înalte expresii ale muzicii, cu sunetul clar şi briliant al trompetei sale şi cu vocea sa răguşită, pornită parcă din fundul gâtlejului. Urmează o serie de succese şi, datorită prezenţei sale carismatice, contribuie la ruperea oricăror bariere rasiale, devenind unul din primii "stars" de culoare în muzica americană.
În ultimii ani ai vieţii, Louis Armstrong personifică la cel mai înalt nivel muzica de jazz şi devine - împreună cu formaţia sa "All Stars" - ambasadorul acestui gen în întreaga lume. Tendinţa comercializantă a unor impresari lipsiţi de scrupule nu l-a scutit însă nici pe el de anumite concesii făcute succeselor ieftine, printre altele în unele filme pe care le-a turnat. Louis Armstrong, "The King of Jazz", cum a mai fost numit, se îmbolăveşte, din păcate de cancer la gât. Deşi medicul îi spune sa renunţe la trompetă, Armstrong nu poate să o facăe şi în cele din urmă moare în ziua de 6 iulie 1971, în casa sa din cartierul Queens al oraşului New York.
No comments:
Post a Comment