Lupta anticomunistă cu mărci poștale

Opoziția manifestată față de regimul comunist a avut o gamă foarte variată. Oamenii cărora brusc li s-a interzis să fie liberi au găsit modalități, de multe ori ieșite din comun, de a-și manifesta dezacordul față de noii stăpâni. Unii s-au retras în munți și s-au opus cu armele jugului comunist. Alții au protestat cu poezii sau manifeste aruncate în orașele aglomerate. Mulți dintre acești oameni curajoși, deseori inconștienți de ceea ce vor păți, au riscat enorm. O altă categorie este cea a persoanelor care pur și simplu au părăsit țara optând pentru una dintre societățile civilizate din vestul continentului sau chiar de peste ocean. Această categorie s-a divizat cu timpul, unii dintre ei au încercat să-i sprijine pe cei rămași și chinuiți în țară, alții și-au văzut de treaba lor, așteptând ca timpul să rezolve suferința Europei Orientale. Cei care au ales drumul exilului și i-au sprijinit pe cei din țară au găsit felurite modalități de a-și manifesta dezacordul față de regimul comunist. Una dintre acestea a fost editarea unor mărci poștale. Definiția de mărci poștale este improprie pentru că ele nu aveau putere de francare, iar Uniunea Poștală Universală nu le-a recunoscut ca mărci poștale oficiale sau particulare.

Totuși, care era rostul acestor petice de hârtie? Prin mesajul graficilor și al textelor care au fost tipărite pe ele, autorii lor au dorit sensibilizarea opiniei publice internaționale, dar și transmiterea unor mesaje către cei din țară, că lumea să știe că le este greu și le pasă de soarta lor. Rezultatul propus a fost parțial. Opinia internațională a condamnat în repetate rânduri excesele comuniștilor, dar fără prea mare succes, cât despre mesajele către cei din țară ele ajungeau sporadic datorită cenzurii administrației poștale românești. Efectul cel mai sigur a fost enervarea la culme a unor ofițeri ai Siguranței și mai târziu ai Securității, care, văzând trimiteri poștale „francate” cu timbrele exilului românesc o luau razna la propriu și la figurat.

Cum funcționa acest tip de protest anticomunist? Scrisorile trimise din Spania, Franța, Anglia, Germania și o serie de țări din America de Sud, pe lângă mărcile poștale oficiale ale țărilor de unde au fost expediate, erau francate și cu aceste emisiuni cu caracter politic. Emisiuni poștale ale exilului românesc nu apar în cataloage filatelice și nici nu au calitatea de material de expoziție.

Cei mai prolifici editori de mărci de acest gen au fost membrii exilului românesc stabiliți în Spania. Aici trebuie să remarcăm ca cei care au avut asemenea inițiative au fost persoane apropiate Mișcării Legionare. Așa se explica numărul mare de emisiuni tipărite în tiraje considerabile, precum și tematica unora dintre timbrele respective. Un alt centru important al emisiunilor a fost comunitatea românilor din Brazilia. Până în prezent nu exista un studiu privind aceste emisiuni, ele fiind prezentate doar ca timbre de propaganda de către câteva pagini de Internet specializate pe emisiunile filatelice din România.

Guvernul din Exil stabilit în Madrid - Spania, a emis peste 50 de serii de mărci, iar Organizația Exilului Românesc „Mihai Viteazul” cu centrul în Rio de Janeiro - Brazilia a emis cel puțin trei serii de timbre care au fost puse în circulație în nouă țări. (László KÁLLAI - ZIUA, 14 iulie 2005)

1. Al doilea congres mondial al Uniunii Latine - 10 mai 1954

Emisiunea are trei piese, având valori nominale de 5, 10 și 15 bani. Această emisiune a exilului românesc a apărut într-un tiraj considerabil, 25 de mii de exemplare dantelate, cinci mii de exemplare nedantelate și zece mii de carnete filatelice. Mărcile reprezintă trei dintre personajele istorice ale românilor - Decebal, Mihai Viteazul și Alexandru Ioan Cuza. Cele trei mărci au reapărut în lumea exilului românesc cu ocazia împlinirii a 38 de ani de la Unificarea Transilvaniei cu Țările Românești. De aceasta dată timbrele au fost supratipărite cu următorul text de culoare neagră: UNIREA ROMÂNILOR/ALBA-IULIA/1 Decembrie 1918.

2. Conferința de la Berna - 1 decembrie 1955

De această dată este vorba de o marcă poștală și un bloc fiecare având varinata albastră respectiv roșu. Tirajul este de 25 de mii de mărci și câte trei mii de colițe din fiecare culoare.

3. UNESCO - 9 aprilie 1956

Are o singură valoare, de zece bani. Au fost tipărite șase mii de exemplare și 500 de carnete filatelice. Ilustrația mărcii este harta României Mari într-un cerc al cărei linie este format din zale de lanț, reprezentând starea românilor la aceea vreme.

4. Biblioteca română de la Freiburg - mai 1956

Mărcile au fost emise pentru a comemora șapte ani de la înființarea bibliotecii românești de la Freiburg. Este vorba de un supratipar al emisiunii UNESCO - 1956 având culoarea albastră. Supratiparul conține următorul text: ȘAPTE ANI DE LA EXISTENȚĂ/BIBLIOTECA ROMÂNĂ DIN FREIBURG/10 MAI 1956.

5. Expoziția Mondială a Agriculturii – ediția a 3-a - 23 mai 1956

Seria are șase valori din care trei reprezintă animale, iar alte teri diferite flori. Din fiecare set au fost emise 20 de mii de serii dantelate și trei mii de serii „tăiate” și ca o noutate au fost realizate în scop filatelic 800 de FDC.

6. 38 de ani de la Unificarea Transilvaniei cu Principatele Unite - 1 decembrie 1956

Este o emisiune supratipărită pe mărcile „Al doilea congres mondial al Uniunii Latine - 10 mai 1954” cu următorul text de culoare neagră: UNIREA ROMÂNILOR/ALBA-IULIA/1 Decembrie 1918. Au fost realizate 5000 de serii, respectiv o mie de coli comemorative.

7. EUROPA 1956 - 13 ianuarie 1957

Emisiunea cuprinde trei valori a câte 15 bani. Au fost tipărite 50.000 de bucăți dantelate, două mii de serii nedantelate și o mie de exemplare de francaturi filatelice.

8. 40 de ani de la luptele de la Mărășești - 19 august 1957

Seria are două piese, supratipărite timbrele din seria „38 de ani de la Unificarea Transilvaniei cu Principatele Unite - 1 decembrie 1956” având ca text: Mărășești/simbol al vitejiei românești 1917-1957. A apărut în trei mii de exemplare.

9. 500 de ani de la nașterea lui Ștefan cel Mare - 13 septembrie 1957

Emisiunea este un supratipar al mărcilor din emisiunea EUROPA 1956. Mărcile au fost supratipărite în perechi orizontale de câte două timbre cu textul: Ștefan cel Mare domn al Moldovei/atlet al lui Hristos și viteaz apărător al frontierei răsăritene a Europei 1457 - 1957. Au fost realizate cinci mii de mărci din care 600 de FDC și 500 „Carte Maximum”

10. Centenarul primei mărci postale din Moldova - 10 mai 1958

Marca are ca actor principal timbrul de valoare nominală de 81 parale apăruta în vara anului 1858 și a fost imprimat la „Atelia Timbrului” din Iași. Au fost realizate 15.000 de exemplare dantelate, trei mii de mărci nedantelate. Din acest tiraj au fost folosite un număr de 1300 pentru realizarea unor FDC și francaturi filatelice

11. EUROPA - a doua emisiune - 10 mai 1958

Seria este compusă din dou mărci de 25 și 50 de bani. A fost emis într-un tiraj considerabil de 20 de mii de serii. Au fost realizate sute de FDC-uri și francaturi filatelice.

12. EUROPA - a treia emisiune - 8 noiembrie 1958

Conține trei valori de 25 (verde), 50 (roșu) și 75 (albastru) bani. Grafica mărcilor din aceasta emisiune au fost „inprumutate” de la o emisiune ale administrației poștale din Belgia apărută în vara anului 1958.

13. Liga Anticomunista - 30 noiembrie 1958

Are două valori și a fost tipărită în 40.000 serii.

14. 100 de ani de la unificarea Moldovei cu Muntenia - 24 ianuarie 1959

Are patru valori, a fost tipărit în policromie într-un tiraj de 12 mi de serii, trei mii de colițe și au fost realizate două mii de produse filatelice.

15. Europa care suferă - 10 mai 1959

Seria contine trei timbre realizat fiecare la rândul lui în trei culori, roșu, verde și albastru fiind tipărite în coli cu câte nouă mărci. Marca de 25 de bani reprezintă o scenă prin care s-a dorit arătarea suprimării celor care se opun regimului comunist - un individ îngenunchiat având pus la ceafă un pistol cu inscripția în limba franceză – „l'Europe qui soufre”; marca de 50 de bani are în imagine două mâini legate cu lanțuri și cu inscripția în limba engleză „The Suffering Europe”, iar marca de 75 de bani are ca ilustrație un șir de oameni - prizonieri ai regimului - care sunt biciuiți. Imaginea de pe ultima marcă este însoțită cu textul în limba română – „Europa care suferă” Tirajul a fost de 15.000 coli cu câte nouă mărci

16. 23 august 1944-23 august 1959 - 15 ani de la crucificarea României - 23 august 1959

Au fost realizate prin supratipărirea mărcilor „Europa care sufera” într-un tiraj de 4500 de coli a câte nouă mărci. Textul supratiparului se întinde orizontal pe trei mărci și a fost redactat în trei limbi: română - 23 august 1944-23 august 1959/15 ani de la crucificarea României - 23 august 1959, franceză - 23 agosto 1944-23 agosto 1959/Quince anosdesde la crucifixion de Rumania și în engleză - 23 august 1944-23 august 1959/Fifteen years the cricifixion of Romania.

17. Drepturile omului - 30 septembrie 1959

Conține două mărci, - negru și violet, cu o valoare nominală de 75 de bani fiecare. Au fost tipărite 27.000 de serii perforate și 10.800 nedantelate. Mărcile sunt ilustrate având ca personaj principal un porumbel și imaginea unui mormânt pe care este înscriptionată în franceză, engleză și română textul „Drepturile omului”.

18. Anul refugiaților - 8 noiembrie 1959

O singură marcă de 75 de bani, albastru. Au fost tipărite 15 mii de timbre și s-au realizat și FDC-uri și francaturi filatelice.

19. Europa - a patra emisiune - 1 decembrie 1959

Două mărci, verde și roșu având ca valoare nominală 75 de bani fiecare.

20. Vizita lui Eisenhover la Madrid - 21 decembrie 1959

A fost supratipărită emisiunea „Anul refugiaților” cu textul „PACE; PRIETINIE și LIBERTATE PENTRU ROMÂNIA și EUROPA DE EST - 21 XII 1959”

21. Conferința premierilor din 16 mai 1960

Are trei valori de 10 bani, 15 bani, 25 de bani toate tipărite în albastru. Textul a fost realizat în engleză, spaniolă și română

22. Europa - emisiunea a cincea - 19 septembrie 1960

Marca de 75 de bani a fost însoțită de o vinieta cu un text într-una din limbile: spaniolă, franceză și engleză. Ediția a fost tipărită în zece mii de exemplare.

23. Jocurile olimpice de la Roma 1960 - 13 ianuarie 1960

Marca de cinci bani are ca desen un sportiv care trage cu pistolul, flacăra olimpică, cercurile olimpice textul în latina „Men sana in corpore sano” respectiv în una dintre limbile română, spaniolă sau engleză chemarea: Tineri refuzați doctrina comunistă! Marca este însoțită de o vinietă cu textul: Roma 1960

24. Pentru libertate! - 23 martie 1961

A fost supratipărita seria „Europa care suferă” cu textul: EUROPENI LIBERI/Aceasta este democrația comunistă care vi se prepară!/Orice slăbiciune o veți plăti cu sângele vostru! Textele au fost redactate în trei limbi - română, spaniolă și engleză - ele se întind orizontal pe trei mărci.

25. Europa - a șasea emisiune - 10 septembrie 1961

Este una dintre cele mai bine realizate emissiuni ale exilului românesc. Seria este compusă din trei mărci - 50 de bani - verde, 75 de bani roșu și un leu albastru - fiecare fiind tipărită și sub formă de coliță. Au fost realizate și „Plicuri prima zi” de o calitate de invidiat de multe administrații poștale. Aceste plicuri au fost ilustrate cu un porumbel, culorile naționale ale țărilor din Europa și textul: România liberă/Liberty for east Europe!.

26. 25 de ani de la moartea lui Ion Moța și Vasile Marin - 13 ianuarie 1962

Seia este compusă din trei timbre, maro, roșu și violet și reprezintă imaginea celor doi legionari de frunte.

27. Astronautul american John Glenn - 10 mai 1962

Seria este compusă din două mărci cu valoare nominală un leu fiecare și reprezintă pe astronautul american John Glenn. Plicurile realizate în prima zi de apariție sunt inscripționate cu „Liberty for România”

28. Centenarul emisiunii poștale „Principatele Unite – 1962” - 1 iunie 1962

A apărut într-un tiraj de 16.000 de serii. Cele trei mărci au fost tipărite în condiții excepționale în policromie și reproduc cele trei valori (3, 6 și 30 de parale) ale primei emisiuni poștale ale Principatelor Unite apărute în 1862.

29. Campionatul Europei de Atletism - Belgrad 1962 - 15 septembrie 1962

Marca a fost realizată prin supratipărirea emisiunii „Jocurile olimpice de la Roma 1960” într-un tiraj de 12 mii de exemplare.

30. Europa - a șaptea emisiune - 17 septembrie 1962

Emisiunea conține o marcă de 75 de bani - maro și un bloc cu valoare nominală un leu - verde.

31. Lupta mondială împotriva foametei - 10 mai 1963

Opt mii de exemplare dantelate și două mii de colițe.

32. Centenarul Primei Conferințe Internaționale a Poștei - 3 iunie 1963

A apărut într-un tiraj de zece mii de exemplare și două mii de colițe.

33. Centenarul Crucii Roșii - 15 august 1963

34. Europa - a opta emisiune - 18 september 1963

35. 25 de ani de la moartea lui Zelea Codreanu - 30 noiembrie 1963

Realizat prin supratipărirea emisiunii „Liga Anticomunistă” cu textul: XXV/ANI/DE LA/MOARTE/1938-1963

36. Crăciun în Estul Europei - 23 decembrie 1963

Tipărit în policromie, în coli de câte opt mărci nedantelate cu valoare nominală de 50, respectvi de 75 de bani cu înscripționare în patru limbi - spaniolă, franceză, germană și română.

37. Ranger 7 - 31 iulie 1964

Literatura de specialitate nu cunoaște o descriere amănunțită. Despre această emisiune se știe doar că a fost tipărită în cinci mii de exemplare.

38. Europa - a noua emisiune - 25 septembrie 1964

A apărut în 25 de mii de exemplare din care cinci mii de colițe.

39. Crăciun - 23 decembrie 1964

O emisiune reușită, atât din punct de vedere grafic cât și în privința calității tiparului.

40. Europa - emisiunea a zecea - 25 septembrie 1965

Grafica mărcii reprezintă globul pământesc ca un rod al unei crengi de maslin în colțul inferior drept cu simbolurile comunismului, secera și ciocanul. A fost tipărit în 12 mii de exemplare din care două mii de colițe. Au fost realizate și o serie de produse filatelice.

41. Pentru Basarabia – Granița Europei de Est - 30 octobrie 1965

Marca a apărut atât dantelat cât și nedantelat. Grafica are ca ilustrație un desen preprezentând o femeie căzută în față unei troițe și biciută de reprezentantul regimului comunist. Colița are aceeași grafica în centru, iar ca fundal apare harta României Mari.

42. Crăciun - 20 decembrie 1965

Seria apăruta într-un tiraj record de 50 de mii de mărci. Ilustrația emisiunii a fost inspirată din scenele biblice.

43. Europa - a 11-a emisiune - 30 noiembrie 1966

Marca realizată în condiții tipografice improprii (alb-negru).

44. Zece ani de propagandă prin filatelia - 30 noiembrie 1966

Seria a fost ilustrată cu mărcile emise de exilul românesc.

45. Crăciun - 20 decembrie 1966

Tipărit în 12.000 de exemplare cu o valoare nominală de un leu. Colița nedantelată are inscripția „România liberă” respectiv „Mântueiește Doamne, poporul Tău".

46. Europa - a 12-a emisiune - 10 mai 1967

47. Crăciun - 20 decembrie 1967

Emisiunea are grafică similară cu cel apărut cu an înainte. Pe coliță ruga a fost completată și sună astfel: „Mantueiește Doamne, poporul Tău/și binecuvintează moștenirea Ta".

48. Europa - a 13-a emisiune- 10 mai 1968

49. 50 de ani de la unirea Transilvaniei cu Patria Mamă, România - 1 decembrie 1968

50. Crăciun - 1 decembrie 1968

Seria are trei mărci.

51. Europa a 14-a emisiune - 10 mai 1969

52. Primul om pe Luna - 21 iulie 1969

A apărut în două mii de serii.

53. Împotriva încălcării drepturilor omului - 8 noiembrie 1969

Emisiune realizată prin supratipărirea emisiunii „Drepturile omului” din 1959.

54. Crăciun 1969 - 20 decembrie 1969

Traian Popescu - Autorul emisiunilor filatelice româneşti din exil

Fost Vicepreşedinte al Societăţii Filatelice Române, Traian Popescu (1910 – 2003) s-a născut la Craiova. În anul 1932 a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, devenind avocat în cadrul Baroului Ilfov. A făcut parte din rândurile Mişcării Legionare şi s-a ocupat de tipărirea emisiunilor filatelice în timpul statului naţional-legionar. Din toamna anului 1941 până în martie 1945 a avut însărcinări diplomatice pe lângă Legaţiile României din Turcia şi Slovacia. Până în noiembrie 1947, când s-a stabilit la Madrid, a fost prizonier al armatei americane. Lupta sa în exil se leagă nemijlocit de activitatea publicistică din cadrul revistei şi editurii „Carpaţii” (pe care le-a fondat în 1954). Prin opera sa, Traian Popescu aduce o contribuţie substanţială în lupta exilului românesc împotriva ocupaţiei comuniste a ţării, ţinând trează conştiinţa Apusului asupra sclavizării României şi excluderii ei din confederaţia statelor europene. (http://timbreanticomuniste.wordpress.com)