,%20mnh%20=%2015.00%20BP.JPG)
.png)
%20Agong%20ER%20-%20Copy.jpg)
Mobutu Sese Seko Koko Ngbendu Wa Za Banga sau Joseph-Désiré Mobutu - numele original - (14 octombrie 1930-7 septembrie 1997), dictatorul Zairului (azi Republica Democrată Congo sau Congo Kinshasa, pe scurt) din 1965 până în 1997.
După independenţa pe 30 iunie 1960, Mobutu s-a alăturat guvernului de coaliţie ca secretar al apărării. În curând, preşedintele, Joseph Kasavubu şi prim-ministrul, Patrice Lumumba, au început să se lupte pentru putere. Între timp, forţele publice din capitala Kinshasa s-au revoltat împotriva şefilor lor belgieni, iar provincia Katanga şi-a proclamat independenţa sub Moise Tshombe. Pe 14 septembrie 1960 o lovitură de stat l-a răsturnat pe Lumumba în favoarea lui Kasavubu.
În 1965, încă o luptă pentru putere a avut loc, între Kasavubu şi prim-ministrul Moise Tshombe. Mobutu a preluat puterea şi s-a numit preşedinte. Foarte repede el a centralizat puterea, a reprimat o lovitură de stat în 1967 dată de foştii mercenari ai lui Tshombe şi a fost ales preşedinte în 1970.
Mobutu în scurt timp a început o campanie pentru africanizarea numelor din regiune pentru eliminarea influenţelor europene. Ţara a fost redenumită Zair. Oraşele Léopoldville, Stanleyville, Élisabethville, Jadotville şi Albertville au fost redenumite Kinshasa, Kisangani, Lumumbashi, Likasi şi Kalemie. Francul a fost înlocuit de o nouă monedă, zaïrul (subdiviziune 100 makuta). Provincia Katanga a fost denumită Shaba (ceea ce înseamnă cupru în Swahili) şi aşa mai departe. În 1972 şi-a schimbat numele în Mobutu Sese Seko Koko Ngbendu Wa Za Banga ("Atotputernicul luptător care, din cauza rezistenţei şi a inflexibilei dorinţe de a câştiga, va merge din cucerire în cucerire, lăsând foc în urma sa"), sau Mobutu Sese Seko, pe scurt.
La început Mobutu a naţionalizat firmele străine şi i-a alungat pe investitori. Asta a cauzat o depresiune atât de severă încât a trebuit să încerce să-i aducă înapoi pe investitori prin 1977. Revitalizarea agriculturală a încetinit, deci nevoia pentru importuri de mâncare a crescut.
În 1977 fragilitatea puterii lui Mobutu a fost demonstrată când rebelii katangezi din Angola au instigat două invazii în Katanga. De data aceasta, suport militar străin (în special de la Franţa şi Maroc, deşi ceruse şi de la Belgia) a salvat situaţia.
De-a lungul anilor, Mobutu s-a dovedit bun la menţinerea regimului său în faţa ameninţărilor externe şi interne, dar regimul său nu reuşise să stabilească condiţii pentru creştere economică.
Odată cu terminarea Războiului Rece în anii 1990, Mobutu a pierdut mult din creditul străin primit în schimbul intervenţiei în problemele interne ale vecinilor ţării. Mobutu a devenit marginalizat de sistemul pluripartid, ameninţat de mişcarea rebelă în estul Zairului şi bolnav de cancer de prostata, în final a predat puterea rebelilor lui Laurent-Désiré Kabila pe 16 mai 1997 şi a fugit în Rabat, Maroc, unde a murit de cancer.
După independenţa pe 30 iunie 1960, Mobutu s-a alăturat guvernului de coaliţie ca secretar al apărării. În curând, preşedintele, Joseph Kasavubu şi prim-ministrul, Patrice Lumumba, au început să se lupte pentru putere. Între timp, forţele publice din capitala Kinshasa s-au revoltat împotriva şefilor lor belgieni, iar provincia Katanga şi-a proclamat independenţa sub Moise Tshombe. Pe 14 septembrie 1960 o lovitură de stat l-a răsturnat pe Lumumba în favoarea lui Kasavubu.
În 1965, încă o luptă pentru putere a avut loc, între Kasavubu şi prim-ministrul Moise Tshombe. Mobutu a preluat puterea şi s-a numit preşedinte. Foarte repede el a centralizat puterea, a reprimat o lovitură de stat în 1967 dată de foştii mercenari ai lui Tshombe şi a fost ales preşedinte în 1970.
Mobutu în scurt timp a început o campanie pentru africanizarea numelor din regiune pentru eliminarea influenţelor europene. Ţara a fost redenumită Zair. Oraşele Léopoldville, Stanleyville, Élisabethville, Jadotville şi Albertville au fost redenumite Kinshasa, Kisangani, Lumumbashi, Likasi şi Kalemie. Francul a fost înlocuit de o nouă monedă, zaïrul (subdiviziune 100 makuta). Provincia Katanga a fost denumită Shaba (ceea ce înseamnă cupru în Swahili) şi aşa mai departe. În 1972 şi-a schimbat numele în Mobutu Sese Seko Koko Ngbendu Wa Za Banga ("Atotputernicul luptător care, din cauza rezistenţei şi a inflexibilei dorinţe de a câştiga, va merge din cucerire în cucerire, lăsând foc în urma sa"), sau Mobutu Sese Seko, pe scurt.
La început Mobutu a naţionalizat firmele străine şi i-a alungat pe investitori. Asta a cauzat o depresiune atât de severă încât a trebuit să încerce să-i aducă înapoi pe investitori prin 1977. Revitalizarea agriculturală a încetinit, deci nevoia pentru importuri de mâncare a crescut.
În 1977 fragilitatea puterii lui Mobutu a fost demonstrată când rebelii katangezi din Angola au instigat două invazii în Katanga. De data aceasta, suport militar străin (în special de la Franţa şi Maroc, deşi ceruse şi de la Belgia) a salvat situaţia.
De-a lungul anilor, Mobutu s-a dovedit bun la menţinerea regimului său în faţa ameninţărilor externe şi interne, dar regimul său nu reuşise să stabilească condiţii pentru creştere economică.
Odată cu terminarea Războiului Rece în anii 1990, Mobutu a pierdut mult din creditul străin primit în schimbul intervenţiei în problemele interne ale vecinilor ţării. Mobutu a devenit marginalizat de sistemul pluripartid, ameninţat de mişcarea rebelă în estul Zairului şi bolnav de cancer de prostata, în final a predat puterea rebelilor lui Laurent-Désiré Kabila pe 16 mai 1997 şi a fugit în Rabat, Maroc, unde a murit de cancer.
No comments:
Post a Comment