Floră din arii protejate - Munții Rodnei

Cu o suprafaţă de 47 000 ha, Parcul Naţional Munţii Rodnei cuprinde cele mai înalte vârfuri din Carpaţii Orientali (Vf. Pietrosu Mare, 2303 m) şi una dintre cele mai vechi rezervaţii naturale din ţară (Pietrosu Mare, 1932), recunoscută ca Rezervaţie a Biosferei. Importanţa acestui Parc Naţional este datorată atât geologiei masivului cât şi a diversităţii speciilor de floră şi faună, unele dintre ele foarte rare, iar altele întâlnite doar în acest masiv. De altfel, Comitetul MaB (Man and the Biosphere) al UNESCO de la Paris a hotărât, în anul 1979, decernarea statutului de Rezervaţie a Biosferei acestei zone.
În dorinţa de a sprijini eforturile de protejare a mediului înconjurător - inclusiv fauna şi flora ţării- care, făcând parte din avuţia naţională, trebuie conservat pentru generaţiile viitoare, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale "Floră din arii protejate - Munţii Rodnei".
Colecţionarii de timbre vor descoperi ilustrate, în această emisiune filatelică, următoarele flori: opaiţul Munţilor Rodnei, crinul de pădure, garofiţa de munte, steluţa alpină, clopoţeii şi floarea de colţi.
Floarea de colţi (Leontopodium alpinum) - adevărată minune a naturii, declarată monument al naturii şi ocrotită prin lege, este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 0,30 lei. Este o plantă perenă, având o tulpină dreaptă, fără ramificaţii, înaltă de 5-20 cm în România, însă în alte ţări poate avea înălţime mai mare de 50-80 cm. Floarea de colţi creşte în zona alpină, dar uneori o întâlnim şi în regiuni subalpine. Este îmbrăcată la vârf cu frunze păroase, unele mai mari, altele mai mici, luând formă de stea. Planta este acoperită cu peri catifelaţi şi argintii, ceea ce-i conferă gingăşie şi frumuseţe. Înfloreşte în lunile iulie-august.
Steluţa alpină (Aster alpinus) - ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 0,60 lei. Steluţa alpină sau ochiul boului este o plantă scundă, caracteristică zonei subalpine şi alpine. Creşte pe substrat stâncos, în locuri însorite şi are o înălţime de 10-15 cm. Florile sale au cinci cm în diametru. Culoarea lor este roz, iar în centru galbenă. Înfloreşte în perioada mai-iunie.
Garofiţa de munte (Dianthus superbus) - ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 1,00 leu. Garofiţele de munte adeseori formează tufe, au tulpinile subţiri, până la 30 cm înălţime şi care au la vârf câteva flori cu diametrul de 1,5-2,5 cm. Frunzele sunt înguste, aşezate în perechi; cele de la baza tulpinii sunt numeroase şi subţiri. Garofiţa de munte înfloreşte în iunie-iulie şi o întâlnim prin locuri ierboase şi stâncoase, uneori chiar pe stâncile golaşe.
Opaiţul Munţilor Rodnei (Silene nivalis) - ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 1,20 lei. Este cea mai cunoscută floare, specie endemică ce reprezintă emblema Parcului Naţional Munţii Rodnei, acesta fiind singurul areal de distribuţie.
Clopoţei (Campanula persicifolia) - ilustraţi pe timbrul cu valoarea nominală de 2,40 lei. Este o specie perenă, cu o înălţime de 30-70 cm. Înfloreşte în perioada iunie-iulie şi o întâlnim la liziera pădurilor, dar şi pe poteci montane cărora le conferă un decor viu colorat.
Crinul de pădure (Lilium martagon) - ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 3,10 lei. Crinul este una dintre cele mai vechi flori cultivate de om, datează de cel puţin cinci milenii, fiind chiar mai veche decât trandafirul. Originar din Europa, atinge 100 cm înălţime şi prezintă flori purpurii. Petalele sunt răsucite mult în exterior, etalând o frumuseţe deosebită. (sursă: Romfilatelia)