Cu un pas înaintea epocii în care a trăit

24 martie 1882 Robert Koch, medic şi microbiolog german, a anunţat descoperirea bacilului tuberculozei. În 1891 în calitate de Profesor Onorific al Facultății de Medicina din Berlin și director al Institului de Boli Infecţioase se reîntoarce la cecetarea bacilului tuberculozei şi reuşeşte să creeze o formă inactivată a bacilului pe care o denumeşte tuberculină. Pune bazele obţinerii tuberculinei prin două căi diferite, fiecare tuberculină primind numele de "cea veche" și "cea noua". Însă comunicarea pe care o susţine asupra obţinerii tuberculinei, naşte vii comentarii și controverse, care culminează atunci când tuberculina nu se ridica la înălțimea așteptarilor opiniei publice în combaterea flagelului tuberculozei.
În 1896 anunţă obţinerea unei noi tuberculine , însă și de data această rezultatele sunt sub așteptări; această tuberculină va avea însă un rol important ca substanţă de diagnostic. În 1901 la Congresul Internaţional al Tuberculozei (Londra) Koch afirmă că bacilii care provoacă tuberculoza la om şi animale nu sunt identici, afirmaţie care bulversează lumea medicală; însă timpul va demonstra că savantul a avut dreptate.
Koch a stabilit cauza bacterială a mai multor boli infecţioase şi a descoperit microorganismele care cauzeaza antraxul (1876), infectarea rănilor (1878), tuberculoza (1882), conjunctivita (1883), holera (1884) si alte boli. A fost profesor la Universitatea din Berlin din 1885 până în 1891 şi şef al Institutului de Boli Infecţioase (pe care l-a fondat tot el), din 1891 până în 1904. Pentru contribuţiile lui la studiul infecţiei tuberculoase, Koch a primit în 1905 Premiul Nobel pentru Fiziologie/Medicină.