Protejaţi regiunile polare şi gheţarii

La început de secol XXI, una din problemele majore cu care se confruntă şi se va confrunta omenirea în viitor îl reprezintă fenomenul încălzirii globale.
Efectul asupra florei şi faunei globului - deja o obişnuinţă în presa scrisă şi audio-vizuală din întreaga lume - a ajuns într-un stadiu critic.
Principala cauză a acestui fenomen are la origine activităţile desfăşurate de comunităţile umane. Astfel că oamenii de ştiinţă au tras un semnal de alarmă aducând la cunoştinţa întregii umanităţi că viteza de topire a calotei glaciare a atins un nivel record.
În anul 2007, calota glaciară a ajuns la cele mai scăzute cote înregistrate în ultimii 30 de ani de supraveghere prin satelit. Un studiu realizat de NASA a demonstrat că 23% din pierderi s-au înregistrat în decursul ultimelor ierni.
"Topirea gheţii în timpul iernii devine astfel principala cauză pentru nivelul alarmant de topire. În următorii 25 de ani calota glaciară arctică va dispărea pe timp de vară. În lipsa emisiilor de gaze cu efect de seră, această situaţie nu ar fi fost niciodată posibilă"... a spus cercetătorul Walt Meier de la National Snow and Ice Data Center - NSIDC (SUA).
În ultimii ani gheţarii s-au topit extrem de mult ceea ce a dus, în zona Polului Nord, la formarea unei noi rute navigabile între Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic. Altfel spus, de acum încolo există o "scurtătură" între Europa şi Asia.
Regiunile polare sunt foarte sensibile la schimbările climatice, iar unii oameni de ştiinţă prevăd că gheţarii vor dispărea din zona arctică până în 2040. Analiştii susţin că încălzirea globală se manifestă în regiunea arctică de două ori mai repede decât în celelalte locuri de pe planetă.
"Am observat că gheţarii au scăzut la doar trei milioane de kilometri pătraţi", a declarat Leif Toudal Pedersen, de la Centrul Spaţial Naţional Danez. Arctica nu beneficiază în momentul de faţă de un statut internaţional similar Antarcticii, practic ea putând fi revendicată şi exploatată.
Pentru protejarea Antarcticii a fost încheiat un Tratat care stabileşte statutul internaţional al continentului, tratat ce a fost semnat de 12 state (Argentina, Australia, Belgia, Chile, Franţa, Japonia, Noua Zeelandă, Norvegia, Africa de Sud, Uniunea Sovietică, Anglia, Statele Unite ale Americii) în 1959 şi a intrat în vigoare în 1961. România a semnat acest Tratat în 1971, fiind cea de-a 17-a ţară care a aderat la acesta. În prezent aproape 50 de ţări au semnat Tratatul.
Emisiunea filatelică cu tematică specială este urmarea iniţiativei preşedinţilor statului Chile şi al Finlandei lansată în 2007. În deplin consens Administraţiile Poştale din cele două ţări au propus şi altor state să se alăture programului de a se realiza o emisiune de mărci poştale având ca temă protejarea regiunilor polare şi a gheţarilor. O serie de ţări nordice ale Europei dar şi Australia, Canada, Noua Zeelandă, Brazilia, Africa de Sud, precum şi multe alte ţări s-au alăturat acestui proiect. Printre acestea se numără şi România.
Timbrele emise de ţările participante vor avea acelaşi însemn specific: simbolul grafic al unui cristal de gheaţă, lângă care, statele semnatare ale Tratatului Antarctic, vor adăuga şi conturul continentului alb. (Romfilatelia)