%20Agong%20ER%20-%20Copy.jpg)
20 iunie 1837 - Victoria devine regină a Marii Britanii.
Victoria Alexandrina I (n. 24 mai 1819, Londra - d. 22 ianuarie 1901, Isle of Wight), a fost regina Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei din 1837 până în 1901, împărăteasa Indiilor din 1877 până în 1901 şi stăpâna celor 28 de colonii britanice. A domnit mai mult de 63 de ani, cea mai lungă domnie a unui monarh britanic şi a fost ultimul monarh al Casei de Hanovra.
Regina Victoria s-a născut la 24 mai 1819, în palatul Kensington din Londra. Tatăl său, Ducele de Kent şi Strathearn, Eduard, a fost al patrulea fiu al regelui George III iar mama, prinţesa Victoria Maria Louise din dinastia Saxe-Coburg-Gotha. La numai opt luni, tânăra prinţesă rămâne orfană după moartea tatălui ei, Eduard, urmând ca cea mai mare parte a adolescenţei să şi-o petreacă izolată în palatul Windsor, departe de curiozitatea opiniei publice. Aflată sub stricta supraveghere a mamei sale, Maria Louisa, micuţa Victoria trăieşte o copilărie ferită de problemele politice ale acelei vremi.
Soarta face ca atenţia întregului regat să se concentreze asupra ei după moartea regelui George al IV-lea, în anul 1830, urmată de scurta domnie a regelui Wilhelm al IV-lea.
Mereu activă şi autoritară, bătrâna Victoria este considerată un simbol al Angliei imperialiste şi orgolioase prin tradiţiile ei în întreaga lume. "Jubileul de diamant" din anul 1897 rămâne marcat în istorie prin manifestaţii de entuziasm popular. Domnia sa reprezinta apogeul puterii mondiale a Marii Britanii. La începutul anului 1901, clopotele catedralei Saint-Paul străpung cerul plumburiu al Londrei cu glasurile lor de jale. Regina a încetat din viaţă şi este înmormântată la Windsor.
"Era victoriană" rămâne înscrisă cu majuscule în istoria Marii Britanii, epocă înfloritoare atât din punct de vedere economic, cât şi cultural.
Victoria Alexandrina I (n. 24 mai 1819, Londra - d. 22 ianuarie 1901, Isle of Wight), a fost regina Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei din 1837 până în 1901, împărăteasa Indiilor din 1877 până în 1901 şi stăpâna celor 28 de colonii britanice. A domnit mai mult de 63 de ani, cea mai lungă domnie a unui monarh britanic şi a fost ultimul monarh al Casei de Hanovra.
Regina Victoria s-a născut la 24 mai 1819, în palatul Kensington din Londra. Tatăl său, Ducele de Kent şi Strathearn, Eduard, a fost al patrulea fiu al regelui George III iar mama, prinţesa Victoria Maria Louise din dinastia Saxe-Coburg-Gotha. La numai opt luni, tânăra prinţesă rămâne orfană după moartea tatălui ei, Eduard, urmând ca cea mai mare parte a adolescenţei să şi-o petreacă izolată în palatul Windsor, departe de curiozitatea opiniei publice. Aflată sub stricta supraveghere a mamei sale, Maria Louisa, micuţa Victoria trăieşte o copilărie ferită de problemele politice ale acelei vremi.
Soarta face ca atenţia întregului regat să se concentreze asupra ei după moartea regelui George al IV-lea, în anul 1830, urmată de scurta domnie a regelui Wilhelm al IV-lea.
Mereu activă şi autoritară, bătrâna Victoria este considerată un simbol al Angliei imperialiste şi orgolioase prin tradiţiile ei în întreaga lume. "Jubileul de diamant" din anul 1897 rămâne marcat în istorie prin manifestaţii de entuziasm popular. Domnia sa reprezinta apogeul puterii mondiale a Marii Britanii. La începutul anului 1901, clopotele catedralei Saint-Paul străpung cerul plumburiu al Londrei cu glasurile lor de jale. Regina a încetat din viaţă şi este înmormântată la Windsor.
"Era victoriană" rămâne înscrisă cu majuscule în istoria Marii Britanii, epocă înfloritoare atât din punct de vedere economic, cât şi cultural.
No comments:
Post a Comment