%20Agong%20ER%20-%20Copy.jpg)
Maria Tănase (n. 25 septembrie 1913, Bucureşti - d. 22 iunie 1963) a fost o mare cântăreaţă română de muzică populară.
S-a născut în Bucureşti (mahalaua Cărămidarilor), ca al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârţa, judeţul Sibiu, şi al florarului Ion Coandă Tănase, din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei. De mică a venit în contact cu cântecul, atât mama cât şi tatăl fiind mari iubitori ai cântecului popular şi ai muzicii în general. Apare pe scenă, pentru prima dată, în anul 1921 pe scena Căminului Cultural "Cărămidarii de Jos" din Calea Piscului, la serbarea de sfârşit de an a Şcolii primare nr. 11, Tăbăcari, apoi pe scena Liceului "Ion Heliade Rădulescu", unde a frecventat doar cursul inferior, fiind nevoită să se retragă pentru a lucra, alături de părinţii săi, la grădină. Mai târziu, cu ajutorul gazetarului Sandu Eliad pătrunde în atmosfera unui cenaclu al tinerilor intelectuali, ai carui membri o vor sfătui să-şi valorifice însuşirile artistice şi să urce pe scenă. Debutul va avea loc la teatrul de revistă condus de Constantin Tănase. Apare pentru prima dată pe 2 iunie 1934 în revista "Cărăbuş-Express" cu pseudonimul, dăruit de Constantin Tănase, Mary Atanasiu.
A devenit celebră abia în anul 1938, când a înregistrat primele cântece pentru Societatea Româna de Radio, care însă au fost distruse în 1940 de Garda de Fier, sub pretextul că distorsionau folclorul românesc autentic. Adevăratul motiv al acestei mişcări antisemite a fost faptul că în cercul de prieteni ai Mariei Tănase se găseau şi o serie de intelectuali evrei, ca etnologul Harry Brauner (fratele pictorului Victor Brauner) şi jurnalistul Ştefan Roll.
În anul 1940, după cooptarea la guvernare a Mişcării Legionare, muzica de petreceri, populară, a fost interzisă la difuzare pe terase, grădini etc. Era decretat doliu naţional, "Regimul Pompelor Funebre". În acea perioadă, unii difuzori nu au respectat interdicţia impusă de noul guvern, astfel încât au fost distruse cu toporul multe înregistrări ale Mariei Tănase, de către legionari zeloşi. Legenda spune că din discurile Mariei Tănase sparte şi-au făcut ţigăncile piepteni, ce se vindeau pe margine de drum. Atunci au fost sparte şi matriţe ale casei de discuri Columbia, de pe Calea Victoriei. Pretextul interdicţiei muzicii ei o perioada de timp poate fi şi povestirea potrivit căreia Maria Tănase, fiind o mare amatoare de şah, îsi teroriza partenerii de joc jucând goală, fapt pe care îl povesteşte la un moment dat Constantin Brâncuşi.
În anul 1955, a primit "Premiul de Stat" iar în anul 1957 a primit titlul de "Artist emerit".
În anul 1963, Maria Tănase a aflat în timpul unui turneu că avea cancer la sân şi că ar mai fi o şansă să scape dacă întrerupe turneul şi se operează urgent. Pe 19 iunie 1963 a avut ultimul spectacol, la Hunedoara. Pe 22 iunie 1963, în casa natală, Maria Tănase era pe patul de moarte. Erau lângă ea şi tatăl ei, Ion Tănase, şi soţul ei, medicul Sachelarie. La ora 14:10 a deschis ochii şi s-a uitat în jur ca la ceva străin şi apoi a închis ochii pentru totdeauna.
S-a născut în Bucureşti (mahalaua Cărămidarilor), ca al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârţa, judeţul Sibiu, şi al florarului Ion Coandă Tănase, din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei. De mică a venit în contact cu cântecul, atât mama cât şi tatăl fiind mari iubitori ai cântecului popular şi ai muzicii în general. Apare pe scenă, pentru prima dată, în anul 1921 pe scena Căminului Cultural "Cărămidarii de Jos" din Calea Piscului, la serbarea de sfârşit de an a Şcolii primare nr. 11, Tăbăcari, apoi pe scena Liceului "Ion Heliade Rădulescu", unde a frecventat doar cursul inferior, fiind nevoită să se retragă pentru a lucra, alături de părinţii săi, la grădină. Mai târziu, cu ajutorul gazetarului Sandu Eliad pătrunde în atmosfera unui cenaclu al tinerilor intelectuali, ai carui membri o vor sfătui să-şi valorifice însuşirile artistice şi să urce pe scenă. Debutul va avea loc la teatrul de revistă condus de Constantin Tănase. Apare pentru prima dată pe 2 iunie 1934 în revista "Cărăbuş-Express" cu pseudonimul, dăruit de Constantin Tănase, Mary Atanasiu.
A devenit celebră abia în anul 1938, când a înregistrat primele cântece pentru Societatea Româna de Radio, care însă au fost distruse în 1940 de Garda de Fier, sub pretextul că distorsionau folclorul românesc autentic. Adevăratul motiv al acestei mişcări antisemite a fost faptul că în cercul de prieteni ai Mariei Tănase se găseau şi o serie de intelectuali evrei, ca etnologul Harry Brauner (fratele pictorului Victor Brauner) şi jurnalistul Ştefan Roll.
În anul 1940, după cooptarea la guvernare a Mişcării Legionare, muzica de petreceri, populară, a fost interzisă la difuzare pe terase, grădini etc. Era decretat doliu naţional, "Regimul Pompelor Funebre". În acea perioadă, unii difuzori nu au respectat interdicţia impusă de noul guvern, astfel încât au fost distruse cu toporul multe înregistrări ale Mariei Tănase, de către legionari zeloşi. Legenda spune că din discurile Mariei Tănase sparte şi-au făcut ţigăncile piepteni, ce se vindeau pe margine de drum. Atunci au fost sparte şi matriţe ale casei de discuri Columbia, de pe Calea Victoriei. Pretextul interdicţiei muzicii ei o perioada de timp poate fi şi povestirea potrivit căreia Maria Tănase, fiind o mare amatoare de şah, îsi teroriza partenerii de joc jucând goală, fapt pe care îl povesteşte la un moment dat Constantin Brâncuşi.
În anul 1955, a primit "Premiul de Stat" iar în anul 1957 a primit titlul de "Artist emerit".
În anul 1963, Maria Tănase a aflat în timpul unui turneu că avea cancer la sân şi că ar mai fi o şansă să scape dacă întrerupe turneul şi se operează urgent. Pe 19 iunie 1963 a avut ultimul spectacol, la Hunedoara. Pe 22 iunie 1963, în casa natală, Maria Tănase era pe patul de moarte. Erau lângă ea şi tatăl ei, Ion Tănase, şi soţul ei, medicul Sachelarie. La ora 14:10 a deschis ochii şi s-a uitat în jur ca la ceva străin şi apoi a închis ochii pentru totdeauna.
No comments:
Post a Comment