%20Agong%20ER%20-%20Copy.jpg)
Luigi Galvani (n. 9 septembrie 1737, Bologna, Italia - d. 4 decembrie 1798, Bologna) a fost un medic italian, unchiul lui Giovanni Aldini.
Galvani a studiat la început teologia, ulterior medicina, între anii 1762-1775 fiind însă profesor de medicină la catedra de anatomie din Bologna. Succesul operei sale "De renibus atque urethris volatilium" l-a determinat să se ocupe cu studiul fiziologiei păsărilor şi a instrumentelor pentru auz.
Printr-o întâmplare a descoperit la 6 noiembrie 1780 procedeul de galvanizare, procedeu care îi va purta mai târziu numele.
Galvani a observat fenomenul de contracţie a muşchilor scheletici de la piciorul de broască la o excitare cu un curent electric. Prin această descoperire, el a pus bazele pentru cercetările ulterioare a electrochimismului celular.
De asemenea după Galvani sunt numite elementele galvanice care produc curentul electrostatic din baterii, cercetate de Alessandro Volta.
A pierdut postul de profesor deoarece a refuzat să depună jurământul de credinţă guvernului din timpul Revoluţiei Franceze, guvern pe care îl considera dictatorial. A reprimit această funcţie în 1794.
Galvanizarea este un proces electrochimic prin care se acoperă suprafaţa unui metal cu un alt metal a cărui ioni sunt disociaţi în soluţia electrolitică. Numele de galvanizare provine de la descoperitorul acestei metode, medicul italian Luigi Galvani (1737-1798).
Galvanizarea constă dintr-o baie electrolitică prin care circulă curent electric, în baie găsindu-se doi electrozi un catod (ex. o placă de metal care va fi acoperit cu un strat de cupru sau nichel), şi polul pozitiv sau anod.
Curentul electric determină disocierea, transportul şi depunerea ionilor de metal de la anod (cupru) la catod (metal), acest procedeu fiind numit galvanizarea metalului (acoperirea metalului cu un strat uniform de cupru). Intensitatea curentului influenţează într-un raport direct proporţional stratul de cupru depus prin galvanizare.
Există şi procedee de microgalvanizare utilizate în litografie, sau la obiecte de artă.
Galvani a studiat la început teologia, ulterior medicina, între anii 1762-1775 fiind însă profesor de medicină la catedra de anatomie din Bologna. Succesul operei sale "De renibus atque urethris volatilium" l-a determinat să se ocupe cu studiul fiziologiei păsărilor şi a instrumentelor pentru auz.
Printr-o întâmplare a descoperit la 6 noiembrie 1780 procedeul de galvanizare, procedeu care îi va purta mai târziu numele.
Galvani a observat fenomenul de contracţie a muşchilor scheletici de la piciorul de broască la o excitare cu un curent electric. Prin această descoperire, el a pus bazele pentru cercetările ulterioare a electrochimismului celular.
De asemenea după Galvani sunt numite elementele galvanice care produc curentul electrostatic din baterii, cercetate de Alessandro Volta.
A pierdut postul de profesor deoarece a refuzat să depună jurământul de credinţă guvernului din timpul Revoluţiei Franceze, guvern pe care îl considera dictatorial. A reprimit această funcţie în 1794.
Galvanizarea este un proces electrochimic prin care se acoperă suprafaţa unui metal cu un alt metal a cărui ioni sunt disociaţi în soluţia electrolitică. Numele de galvanizare provine de la descoperitorul acestei metode, medicul italian Luigi Galvani (1737-1798).
Galvanizarea constă dintr-o baie electrolitică prin care circulă curent electric, în baie găsindu-se doi electrozi un catod (ex. o placă de metal care va fi acoperit cu un strat de cupru sau nichel), şi polul pozitiv sau anod.
Curentul electric determină disocierea, transportul şi depunerea ionilor de metal de la anod (cupru) la catod (metal), acest procedeu fiind numit galvanizarea metalului (acoperirea metalului cu un strat uniform de cupru). Intensitatea curentului influenţează într-un raport direct proporţional stratul de cupru depus prin galvanizare.
Există şi procedee de microgalvanizare utilizate în litografie, sau la obiecte de artă.
No comments:
Post a Comment