Sunt Che Guevara şi valorez mai mult viu decât mort

Dr. Ernesto Rafael Guevara de la Serna (n. 14 iunie 1928 - d. 9 octombrie 1967) mai cunoscut sub porecla sa de Che Guevara sau el Che a fost un revoluţionar de stânga, lider al regimului comunist cubanez şi insurgent sud-american.
S-a născut în Argentina, la 14 iunie 1928, în localitatea Rosario del Fe, ca cel mai mare dintre cei cinci copii ai unei familii prospere, tatăl fiind Ernesto Guevara Lynch, iar mama Celia, având strămoşi basci, irlandezi şi spanioli. La vârsta de doi ani se îmbolnăveşte de astm bronşic, iar de la vârsta de 3 ani a învăţat şah de la tatăl său şi a participat chiar la concursuri începând de la vârsta de 12 ani. Mama sa l-a învăţat franceza, pe care o va vorbi în mod curent, fiindu-i utilă mai ales în experienţa africană de mai târziu. Mătuşa sa, de care era foarte apropiat şi care a crescut-o pe mama sa de la moartea prematură a părinţilor acesteia, era comunistă. În timpul adolescenţei, profitând şi de perioadele de repaus provocate de crizele de astm, citeşte din Pablo Neruda, Jack London, Emilio Salgari, Jules Verne, Sigmund Freud şi Bertrand Russell. Arată, de asemenea un mare interes şi pentru fotografie. Cu toate acestea, în 1942, la liceu, joacă rugby în echipa şcolii. Reformat din cauza bolii, se ambiţionează să ajungă doctor. În anul 1948 se înscrie la facultatea de medicină din Buenos Aires. În decembrie 1951 începe o călătorie prin America Latină. În ianuarie 1952 ajunge în Chile, unde descoperă mizeria în care trăiau minerii din nordul ţării. Ajunge în Peru, în Amazonia, în Columbia şi Venezuela. Revine acasă complet schimbat. Descoperise marile inegalităţi din America Latină, tragica viaţă a indienilor, aroganţa militarilor.
După ce îşi ia diploma în medicină (12 iunie 1953) pleacă din nou: Bolivia, Peru, Ecuador, Guatemala. La 27 iunie 1954, preşedintele cade victimă unui puci militar. Rămâne în Guatemala până în septembrie 1954, apoi pleacă în Mexic, unde la 26 iunie 1955, îl întâlneşte pe Fidel Castro. În această perioadă e supranumit Che.
Aventura în Bolivia se anunţa sinucigaşă. Aici, armata era bine antrenată, iar Partidul Comunist Bolivian nu intenţiona să-l ajute. În noiembrie 1966, Che ajunge în capitala boliviană, după ce a trecut prin Praga, Moscova, Paris. Se îndreaptă spre regiunea forestieră Nancahuazu, pentru a forma o şcoală de gherilă. Lipsit de sprijinul localnicilor, înconjurat de nişte novici, la 8 octombrie 1967, grupul lui Che este capturat. Che Guevara este executat o zi mai târziu, la 9 octombrie 1967.
Forţele speciale boliviene află de la un informator locul unde se află cantonaţi luptătorii şi mai mult de 1800 soldaţi sosesc în La Higuera. La 8 octombrie sunt încercuiţi în zona râpei Quebrada del Yuro şi Guevara ordonă ca grupul să se despartă în două, unul cu bolnavi fiind trimis mai în spate, iar Che, cu ceilalţi rămaşi, rămâne să ţină piept trupelor boliviene. După trei ore de lupte Che este capturat împreună cu Simón Cuba Sarabia. Che s-a predat după ce a fost rănit la picior iar puşca deteriorată de un glonţ. Conform soldaţilor bolivieni el ar fi strigat: "Nu mai trageţi! Sunt Che Guevara şi valorez mai mult viu decât mort."
Mai multe persoane l-au putut vizita pe Che, printre care învăţătoarea din sat, care i-a adus mâncare şi care îşi aminteşte următorul dialog:
"-De ce cu inteligenţa şi fizicul dumneavoastră, familia şi responabilităţile pe care le aveaţi, v-aţi pus într-o asemenea situaţie? -Pentru idealurile mele."
Cu puţin timp înaintea lui Che sunt executaţi Simeón Cuba şi Juan Pablo Chang. În 1977 revista Paris Match a publicat un interviu cu Mario Terán despre ultimele clipe ale lui Che Guevara.
"Când am intrat Che era aşezat pe o bancă. Când m-a văzut m-a întrebat: "Aţi venit să mă ucideţi?". M-am simţit intimidat şi am lăsat capul în jos, fără să răspund. Atunci m-a întrebat: "Ce-au spus ceilalţi?" I-am răspuns că nu au zis nimic iar el mi-a replicat: "Erau viteji." Nu îndrăzneam să trag. În acel moment vedeam un Che mare, foarte mare, enorm. Ochii îi scânteiau intens. M-am gândit că îmi va lua puşca cu o mişcare rapidă. El, însă, mi-a spus: "Fii liniştit şi ţinteşte bine! Vei ucide un om!". Atunci m-am retras către uşă , am închis ochii şi am tras o primă rafală. Che, cu picioarele zdrobite, a căzut la pământ, zvârcolind-se şi pierzând mult sânge. Mi-am venit în fire şi am tras o a doua rafală care la lovit în braţ, în umăr şi în inimă. Era, în sfârşit, mort."
Corpul său şi cele ale celorlalţi luptători au fost luate de armata boliviană şi duse, cu ajutorul ofiţerilor americani şi agenţilor CIA, cu elicopterul în orăşelul Vallegrande, unde au fost expuse pentru mass-media, în spitalul local. Sute de persoane, soldaţi, civili şi curioşi au venit să vadă corpurile. Călugăriţele din spital şi din oraş au remarcat asemănarea frapantă cu Isus şi i-au tăiat şuviţe din păr pentru a le păstra ca talismane.
După amputarea mâinilor de către un medic militar, pentru a autentifica corpul şi a păstra o probă a morţii sale, oficialii bolivieni l-au îngropat într-un loc secret.