O listă aşteptată

O parte dintre cititorii blogului şi-au exprimat părerea asupra persoanelor din societatea Romfilatelia care au contribuit la distrugerea filateliei româneşti în ultimii mai bine de trei ani.
Mai multe articole, dar şi mai multe comentarii se referă la directorul acestei societăţi. Nu mă voi referi în mod special la această persoană, deoarece oricine citeşte blogul îşi poate forma o părere. Nu voi face nici un fel de comentariu şi nu pot nici să aprob, nici să dezaprob cele afirmate în comentariile articolelor postate. Las acest lucru organelor abilitate. Având în schimb confirmări din cel puţin trei surse legate de un anumit scandal petrecut pe holurile instituţiei, petrecut pe data de 24 august, nu pot să stau şi să mă întreb ce fel de profil moral are acestă persoană, în raport de topul întocmit de firma Ringier.
Dar să detaliem lista aşteptată, se pare, de unii cititori ai blogului.
Începând cu anul 2004, în Romfilatelia s-a creat postul de director de producţie (post inexistent până la acea dată), încredinţat fără concurs de către Cristina Popescu fiicei unui cunoscut al său. Este vorba de Pelteacu Alina, fiica lui Pelteacu Stan, fost inginer-şef al Fabricii de Timbre în anii ’70. Domnişoara Pelteacu este o persoană străină de tot ceea ce înseamnă marcă poştală şi pasiunea de colecţionare a sa. Un ilustru necunoscut în branşă (nimeni dintre filateliştii mai tineri sau mai bătrâni nu a auzit de ea), i s-a acordat credit la începutul activităţii pe proaspătul post creat. În general, s-a bazat pe cunoştinţele (profesionale) ale tatălui său, la acea dată pensionar, dar angajat la rândul său consilier de către Cristina Popescu (un lucru totuşi bun, deoarece trebuia măcar o singură persoană să se priceapă la obiectul de activitate principal al societăţii). Deşi se pare că a fost consiliată mai mult chiar decât trebuia, sătulă probabil de „dădăceala” tatălui, a început să ia singură decizii într-un domeniu străin. Asta nu ar fi fost problema cea mare însă. După izbucnirea scandalului dintre Romfilatelia şi Federaţia Filatelică, se pare că a încercat, conform înformaţiilor noastre, să încline balanţa în favoarea societăţii care îi asigura salariul (destul de bunicel pentru cunoştinţele sale), dar în special în favoarea Cristinei Popescu, fără să facă o analiză a problemelor care constituiau obiectul disputelor. În scurt timp a devenit o persoană nu chiar agreată de către subalterni, datorită în principal poziţiei adoptate în mod tranşant în favoarea şefei sale. Se pare că şi-a persecutat unii subalterni care au fost ceva mai „încăpăţânaţi”, obligându-i să-şi dea demisia. La fel, se pare că în cei peste trei ani de când ocupă postul nu a fost autoarea niciunui proiect măreţ, dar că a beneficiat de o şcolarizare pe banii instituţiei, fiind răsplătită pentru fidelitatea sa.
Unii colegi au dat-o de gol în legătură cu comentariile nepotrivite postate pe blog, deranjând, se pare, fraza devenită aproape celebră: „unde eraţi voi, filateliştii...” etc., etc. Dacă nu am dreptate, o rog să îmi trimită un mail (filatelist.amarat@gmail.com) sau să facă un comentariu sub nume propriu.
Colecţionarii care au întrebări să îi adreseze o pot contacta, conform site-ului Romfilatelia, la adresa alina.pelteacu@romfilatelia.ro.
Chiar de la înfiinţarea societăţii, o altă domnişoară a fost angajată (tot fără concurs) pe un post de pe care a tot avansat, până la poziţia de director de marketing (la fel, fără concurs nici de ocupare a postului, nici de promovare, cum este în firmele serioase). Este vorba de Macri Cătălina (catalina.macri@romfilatelia.ro), fiica fostului general de securitate Macri (mort în accidentul de elicopter imediat după revoluţia din 1989). Este la fel de străină de domeniul colecţionării mărcilor poştale, se pare că nici silinţă nu şi-a dat să mai înveţe câte ceva.
Principala sarcină a domnişoarei nu este, aşa cum ar fi normal, activitatea de marketing, analiza modului în care este îndeplinit BVC, sondarea pieţei sau managementul clienţilor, ci întocmirea de liste. Sarcina o are direct de la Cristina Popescu, scopul fiind crearea şi întreţinerea unei baze de date. Dar nu a clienţilor, ci a tot felul de personalităţi şi oficialităţi. Sunt reţinute numele, prenumele, data naşterii, numele afinilor de gradul I aparţinând unor oficialităţi de rang ministru, secretar de stat, şefi de instituţii şi regii autonome ş.a., toate acestea pentru a se şti cu precizie când şi cui trebuie dat un telefon, trimisă o felicitare sau o mapă cu „obiecte promoţionale” confecţionată prin grija Alinei Pelteacu. Şi uitaţi aşa, stimaţi cititori, se realizează sau se întreţine o relaţie (pentru momentele când este câte ceva de solicitat (mai ales în scop personal, nu în interesul societăţii). Se pare că ocupaţia asta nu a fost observată de nici un organ de control, dar se uită un lucru nu prea de neglijat: se încalcă legea. Se încalcă Legea privind prelucrarea informaţiilor cu caracter personal, deoarece condiţiile legale pentru a se putea face această prelucrare a datelor nu sunt îndeplinite (este vorba de condiţiile de autorizare, înscrierea în regitrul naţional al operatorilor etc.). Se pare că nici acest aspect nu a fost încă semnalat de nici un organ de control.
Dar este destul pentru astăzi, voi reveni în zilele următoare.