.png)
,%20mnh%20=%206.00%20e.JPG)
%20Agong%20ER%20-%20Copy.jpg)
Pentru colecţionarii din întreaga lume, de câte ori apare o emisiune de timbre având tematica "păsări", aceasta constituie pentru ei o reală sărbătoare filatelică.Venind în întâmpinarea dorinţei filateliştilor din ţară dar şi din străinătate, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale "Păsări din Delta Dunării", formată din patru timbre şi o coliţă filatelică dantelată.
Realizând această emisiune filatelică, Romfilatelia se alătură proiectului UNESCO de protejare a Deltei Dunării, dar şi altor organizaţii neguvernamentale din ţară şi Europa care se ocupă de protejarea şi salvarea acestui areal natural cu o valoare inestimabilă. Delta Dunării adăposteşte peste 3.400 de specii de animale vertebrate şi nevertebrate, aici trăind numeroase unicate naţionale, europene, dar şi mondiale. Ornitofauna Deltei Dunării însumează mai mult de 300 de specii din care în jur de 70 extraeuropene.
Păsările (clasa Aves) reprezintă un grup de vertebrate tetrapode care au evoluat din reptile, păstrând totuşi anumite caracteristici ale acestora. Sunt primele vertebrate care dispun de posibilitatea de menţinere a temperaturii constante a corpului. Caracterul cel mai pregnant al păsărilor este adaptarea la zbor. Datorită acestui fapt, păsările au cea mai largă răspândire pe glob, ele trecând peste barierele geografice, deplasându-se pe distanţe mari, cucerind şi ţinuturile cu climă aspră. La multe specii de păsări se întâlneşte migraţia de iarnă şi de vară.
Clasa Aves cuprinde aproximativ 8.650 de specii grupate în 28 de ordine.
Pe timbrele emisiunii filatelice sunt ilustrate următoarele păsări, ocrotite prin lege, din Delta Dunării: pescăruşul albastru, piciorongul, egreta mare, şoimul dunărean şi codalbul.
Pescăruşul Albastru (Alcedo atthis atthis) – ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 0,50 Lei. Pescăruşul Albastru are doar 16 -18 cm lungime şi este viu colorat încât pare o piatră preţioasă, albastru-verzui pe spate, roşu-portocaliu pe abdomen şi alb pe guşă şi zonele laterale ale cefei. Cuibăreşte în malurile apelor dulci. Depune, de două ori pe an (în aprilie şi în iunie), câte 6-7 ouă, pe care le cloceşte cam 20 de zile. Se hrăneşte cu peşti mici, iar în zbor este rapid ca o săgeată. Îl întâlnim pe malul apelor curgătoare şi este foarte răspândit în Delta Dunării.
Piciorongul (Himantopus himantopus) – ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 Lei. Piciorongul are 38 cm, fiind recunoscut imediat după picioarele foarte lungi, de culoare roşu închis sau roz. Coloritul general este alb şi doar aripile, în zbor, se văd negre. Ciocul este lung, negru, drept şi subţire. În Deltă este oaspete de vară, unde cuibăreşte în colonii mici, instalate în sărături.
Egreta mare (Egretta alba) – ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 2,10 Lei. I se mai spune şi stârcul mare alb. Este cel mai rar stârc din fauna României şi a fost declarat monument al naturii. Face parte din ordinul Ciconiiformelor, familia Ardeidae (stârci). Are 90 de centimetri lungime, fiind întâlnit în Europa, Africa, Asia şi Australia. În România pasărea este oaspete de vară, fiind întâlnită mai mult în Delta Dunării.
Şoimul dunărean (Falco cherrug) – ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,10 Lei. Şoimul dunărean are o lungime în jur de 50 cm, iar anvergura aripilor depăşeşte 120 de cm. Este brun-deschis pe spate şi alb pe cap. Populează ţinuturi de stepă. Cuibăreşte în arborii de pe marginile apelor. În Delta Dunării foloseşte cuiburile codalbului. De regulă hrana lui se compune din popândăi şi păsări.
Codalbul (Haliaeetus albicilla) – ilustrat pe coliţa filatelică cu valoarea nominală de 8,10 Lei. Codalbul are o lungime de 77-92 cm, iar anvergura aripilor este între 190 şi 240 cm. Preferă terenuri izolate, zone umede sau inundate cum ar fi deltele. Este una dintre cele mai mari păsări de pradă de la noi, cu aripi foarte late şi puternic răsfirate la vârf. Adulţii au corpul brun şi coada albă, în formă de daltă. Se hrăneşte cu păsări cu zborul lent, peşte, stârvuri şi uneori cu reptile şi rozătoare. Cuibăreşte în arbori. De regulă creşte unul sau doi pui pe an. (sursa- Romfilatelia)
Realizând această emisiune filatelică, Romfilatelia se alătură proiectului UNESCO de protejare a Deltei Dunării, dar şi altor organizaţii neguvernamentale din ţară şi Europa care se ocupă de protejarea şi salvarea acestui areal natural cu o valoare inestimabilă. Delta Dunării adăposteşte peste 3.400 de specii de animale vertebrate şi nevertebrate, aici trăind numeroase unicate naţionale, europene, dar şi mondiale. Ornitofauna Deltei Dunării însumează mai mult de 300 de specii din care în jur de 70 extraeuropene.
Păsările (clasa Aves) reprezintă un grup de vertebrate tetrapode care au evoluat din reptile, păstrând totuşi anumite caracteristici ale acestora. Sunt primele vertebrate care dispun de posibilitatea de menţinere a temperaturii constante a corpului. Caracterul cel mai pregnant al păsărilor este adaptarea la zbor. Datorită acestui fapt, păsările au cea mai largă răspândire pe glob, ele trecând peste barierele geografice, deplasându-se pe distanţe mari, cucerind şi ţinuturile cu climă aspră. La multe specii de păsări se întâlneşte migraţia de iarnă şi de vară.
Clasa Aves cuprinde aproximativ 8.650 de specii grupate în 28 de ordine.
Pe timbrele emisiunii filatelice sunt ilustrate următoarele păsări, ocrotite prin lege, din Delta Dunării: pescăruşul albastru, piciorongul, egreta mare, şoimul dunărean şi codalbul.
Pescăruşul Albastru (Alcedo atthis atthis) – ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 0,50 Lei. Pescăruşul Albastru are doar 16 -18 cm lungime şi este viu colorat încât pare o piatră preţioasă, albastru-verzui pe spate, roşu-portocaliu pe abdomen şi alb pe guşă şi zonele laterale ale cefei. Cuibăreşte în malurile apelor dulci. Depune, de două ori pe an (în aprilie şi în iunie), câte 6-7 ouă, pe care le cloceşte cam 20 de zile. Se hrăneşte cu peşti mici, iar în zbor este rapid ca o săgeată. Îl întâlnim pe malul apelor curgătoare şi este foarte răspândit în Delta Dunării.
Piciorongul (Himantopus himantopus) – ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 Lei. Piciorongul are 38 cm, fiind recunoscut imediat după picioarele foarte lungi, de culoare roşu închis sau roz. Coloritul general este alb şi doar aripile, în zbor, se văd negre. Ciocul este lung, negru, drept şi subţire. În Deltă este oaspete de vară, unde cuibăreşte în colonii mici, instalate în sărături.
Egreta mare (Egretta alba) – ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 2,10 Lei. I se mai spune şi stârcul mare alb. Este cel mai rar stârc din fauna României şi a fost declarat monument al naturii. Face parte din ordinul Ciconiiformelor, familia Ardeidae (stârci). Are 90 de centimetri lungime, fiind întâlnit în Europa, Africa, Asia şi Australia. În România pasărea este oaspete de vară, fiind întâlnită mai mult în Delta Dunării.
Şoimul dunărean (Falco cherrug) – ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,10 Lei. Şoimul dunărean are o lungime în jur de 50 cm, iar anvergura aripilor depăşeşte 120 de cm. Este brun-deschis pe spate şi alb pe cap. Populează ţinuturi de stepă. Cuibăreşte în arborii de pe marginile apelor. În Delta Dunării foloseşte cuiburile codalbului. De regulă hrana lui se compune din popândăi şi păsări.
Codalbul (Haliaeetus albicilla) – ilustrat pe coliţa filatelică cu valoarea nominală de 8,10 Lei. Codalbul are o lungime de 77-92 cm, iar anvergura aripilor este între 190 şi 240 cm. Preferă terenuri izolate, zone umede sau inundate cum ar fi deltele. Este una dintre cele mai mari păsări de pradă de la noi, cu aripi foarte late şi puternic răsfirate la vârf. Adulţii au corpul brun şi coada albă, în formă de daltă. Se hrăneşte cu păsări cu zborul lent, peşte, stârvuri şi uneori cu reptile şi rozătoare. Cuibăreşte în arbori. De regulă creşte unul sau doi pui pe an. (sursa- Romfilatelia)
No comments:
Post a Comment