Blog surfing I. - Taiwan

Pe blogul filatelic WORLDWIDE BRIDGE MAXIMUM CARD COLLECTING am descoperit o serie de piese românești. Adminstratorul blogului, Chih-ping Chu, din Taiwan, este un înrăit maximafilist, având o colecție impresionantă de maxime reprezentând podurile din toată lumea.

Podul Regele Carol I (redenumit mai apoi Podul Anghel Saligny, pentru a-l onora pe Anghel Saligny proiectantul şi executantul podului) a fost construit între 1890 şi 1895 pentru a asigura legătura feroviară între Bucureşti şi Constanţa.
Lucrări pregătitoare
Primul tronson al căii ferate spre litoralul Mării Negre a fost cel dintre Constanţa şi Cernavodă, realizat în 1860, înainte ca Dobrogea să fie cedată României. După războiul de independenţă şi alipirea Dobrogei, în 1879 a început construcţia tronsonului Bucureşti–Ciulniţa–Feteşti. Legătura celor două tronsoane necesita realizarea unor poduri peste Dunăre şi Braţul Borcea.
Iniţial guvernul român a iniţiat două concursuri internaţionale pentru proiectarea şi executarea podurilor. Suprastructura podului de peste Dunăre a fost proiectată de Gustave Eiffel a cărui firmă de antrepriză executase recent, sub coordonarea inginerului Émile Nouguier podurile metalice ale căii ferate Ploieşti–Predeal. Neajungându-se însă la un acord, guvernul român a întrerupt tratativele cu firmele de antrepriză a lui Gustave Eiffel şi a încredinţat proiectarea şi realizarea podurilor Direcţiei Generale a Căilor Ferate Române.
Aceste tratative au dus totuşi la legenda că suprastructura metalică a podului peste Dunăre, executată în Franţa a fost utilizată pentru podul Faidherbe din oraşul Saint-Louis din Senegal, executat în aceeaşi perioadă. Deşi analize recente efectuate de specialişti francezi au demonstrat că această legendă este falsă, ea este periodic reprodusă în ghidurile şi relatările turistice despre Senegal.
Realizarea podului
Legătura feroviară dintre Feteşti şi Cernavodă are o lungime de 21 km. şi cuprinde podurile peste Braţul Borcea şi peste Dunăre. Începerea lucrărilor de execuţie a avut loc la 26 noiembrie 1890 în prezenţa regelui Carol I. Colectivul de proiectare şi de execuţie a fost condus de ing, Anghel Saligny. Întreaga linie ferată, inclusiv podurile, au fost executate cu cale simplă.
Podul de peste Dunăre are o deschidere centrală de 190 metri şi alte 4 deschideri de 140 metri, alături de un viaduct cu 15 deschideri de 60 metri. Podul se află la 30 m peste nivelul apelor mari ale Dunării pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai mari catarge. Podul peste Borcea cuprinde 3 deschideri de câte 140 metri şi un viaduct cu 11 deschideri a 50 metri. În Insula Borcea, care în acea vreme constituia o baltă, pe care o traversa un tronson de 14 km al căii ferate, s-a mai realizat un viaduct de 34 deschideri a 42 metri.
Cu rampele de acces, cei 4087,95 metri de poduri formau, la acea vreme, cel mai lung complex de poduri construit în România şi al treilea ca lungime din lume. Deschiderea centrală de 190 m era cea mai mare din Europa continentală.
Costul total al tronsonului de linie ferată Feteşti-Cernavodă, inclusiv liniile de cale ferată şi staţiile, a fost de 35 milioane lei aur.
Inaugurarea podului
Podul a fost inaugurat la 14/26 septembrie 1895 în cadrul unor mari festivităţi la care a participat regele Carol I.
După ce s-a bătut ultimul nit, un nit de argint, s-a zidit documentul inaugurării şi s-a celebrat serviciul religios. Un prim convoi de încercare, format din 15 locomotive grele a trecut peste pod, cu o viteză de 60 km/h., urmat de un al doilea tren rezervat oaspeţilor cu o viteză de 80 km/h. În acest timp, Anghel Saligny a stat sub pod, într-o şalupă, alături de şefii echipelor de muncitori care lucraseră la execuţia podului.
Scoaterea din funcţiune a podului
Podul a fost folosit timp de aproape un secol până în 1987 când un nou pod a fost construit, alături de cel vechi care a fost dezafectat. De asemenea, în paralel cu podul de cale ferată a fost realizat un pod rutier.

(traducere și adaptare după Worldwide bridge maximum card collection și Wikipedia.com)