Câinii latră, caravana trece. (2)

ZIUA, 12 aprilie 2006

Suveica timbrelor

O firmă căpuşă care produce lunar între două-trei miliarde de lei a fost creată prin pseudo-externalizarea activităţii de editare a mărcilor poştale din cadrul Companiei Naţionale "Poşta Română" (CNPR). Astfel, în 2004 pe baza unor reglementări guvernamentale a fost înfiinţată SC "Romfilatelia" să ca filiala a CN "Poşta Română". Noua firmă a fost creată din banii companiei, are sediul într-un imobil al Poştei, capitalul de pornire a afacerii a fost asigurat de Poştă. Activitatea "Romfilatelia" se restrânge la manevrarea unor documente care este răsplătită lunar de compania mamă cu miliarde de lei. Circuitul banilor este extrem de simplu. Poşta Română are nevoie de un număr de mărci poştale pentru francarea trimiterilor poştale. Pentru editarea respectivelor efecte poştale a fost creată Romfilatelia care are ca obiect de activitate editarea mărcilor poştale. CNPR comandă lunar timbrele şi efectele necesare de la "Romfilatelia", aceasta din urmă transmite comanda (o simplă hârtie) la Fabrica de Timbre care este tot a Poştei Române, imprimeria execută comanda, iar oamenii de la Poşta ridică timbrele din propria curte a Companiei. Această plimbare de hârtii costă Poşta lunar între trei şi patru miliarde de lei. Astfel, Poşta pierde, fără nici o explicaţie, o sumă consistentă la fiecare comandă, deşi mărcile necesare la oficii şi ghişee sunt realizate în propria ogradă.

UPU călcat în picioare

Aventura SC "Romfilatelia" să a început odată cu emiterea Hotărârii de Guvern 42/2004 prin care a fost reglementată înfiinţarea firmei. Unicul acţionar la "Romfilatelia" este CN "Poşta Română", sediul social al noii firme este chiar în curtea Poştei, ba mai mult pentru pornirea afacerii conducerea Poştei a mai virat câteva miliarde de lei în cont. Odată cu înfiinţarea "Romfilatelia" a fost creată şi o nouă modalitate de a obţine bani fără nici o muncă. Firma care are menirea de a edita mărcile poştale, întregurile poştale şi alte efecte necesare Poştei, încalca flagrant convenţiile internaţionale la care România este aderată. Conform textului acordurilor Uniunii Poştale Universale (UPU) la care ţara noastră figurează ca membru fondator "numai administraţiile poştale emit timbre poştale care atestă plata francării", iar SC "Romfilatelia" să nu are prerogativele unei administraţii naţionale de poştă, ci este o simplă societate comercială. în ciuda reglementarilor UPU, monopolul statului român a fost transferată de la Administraţia Poştală la o societate comercială prin emiterea HG 42 publicată în Monitorul Oficial în data de 30 ianuarie 2004. Acest act prevede că "scopul societăţii este de a emite timbre, efecte poştale, de a le pune şi de a le retrage din circulaţie, de a distribui timbre poştale şi fiscale, mărci poştale, efecte poştale, mărfuri filatelice, accesorii filatelice". Astfel, România devine prima ţara din istoria UPU de 150 de ani care încalcă flagrant legislaţia Uniunii şi transferă monpolul statului către o firmă privată.

Hoţie cu ajutorul "calculaţiei de cheltuieli"

După crearea "Romfilatelia", mai marii Poştei au început să negocieze costurile care se vor achita pentru pseudo-activitatea noii societăţi. în acest sens a fost întocmită o "calculaţie cheltuieli privind activitatea de editare-machetare-tipărire-distribuire timbre şi efecte poştale". Este curios că pactic fără nici o negociere prima variantă de preţ a fost acceptată de conducerea CN "Poşta Română" şi consemnată într-un contract încheiat în grabă la mijlocul lunii aprilie (număr de înregistrare la CNPR 101/1629 din 19 aprilie 2004). Cheltuielile calculate cu editarea mărcilor poştale necesare francării trimiterilor poştale sunt cel puţin nerealiste. În acest document se prevede emiterea a 120 de mărci poştale diferite pe parcursul unui an, iar "în vederea obţinerii de diferite materiale documentare şi imagini" conducerea CNPR a prevăzut cheltuirea a 1,2 miliarde de lei. Însa pentru transpunerea acestor imagini pe compact discuri şi imprimarea lor pentru a transmite machetatorilor suma cheltuita este de aproape un sfert de miliard de lei. Pentru analiza machetelor realizate în urma unui concurs sunt analizate de Comisia Filatelică, for care are 15 membri. Banii daţi acestora este de 18 mii de euro. Machetatorii sunt de asemenea bine plătiţi, conform documentului care consfinţeşte colaborarea Poştei cu firma căpuşă aceştia primesc 60 de mii de euro pentru realizarea celor 120 mărci poştale. În realitate un machetator rareori primeşte o sută de euro. "Romfilatelia" mai primeşte 1,3 miliarde de lei de la CNPR şi pentru urmărirea modului de tipărire, acordarea "bunului de tipar" de către serviciul Control Tehnic de Calitate. Culmea este că aceşti lucrători nu aparţin "Romfilatelia" ci sunt angajaţii Poştei prin Fabrica de Timbre. La capitolul "publicitate" sunt pomenite executarea a mii de pliante, fluturaşi şi afişe pentru promovarea produselor, dar acestea doar foarte rar sunt văzute de filatelişti la unităţile comerciale ale "Romfilatelia". La finalul documentului conducerea CNPR a stabilit că "din activitatea desfăşurată, "Romfilatelia" trebuie să obţină un profit minim de şapte procente". Aceasta sumă ar fi 34,44 de miliarde de lei pe an. În realitate această sumă este mai mare având în vedere costurile umflate din "Calculaţia de cheltuieli". Pentru obţinerea banilor în contractul dintre CNPR şi "Romfilatelia" a fost stabilit drept acordarea unui comision de 2,23% din valoarea nominală a efectelor poştale necesare francării trimiterilor. Aparent acest procent este mic, dar dacă avem în vedere cantitatea imensă a corespondenţei de toate tipurile valoarea nominală a mărcilor poştale, a cărţilor poştale, a întregurilor poştale vândute suma primită de "Romfilatelia" este uriaşă, depăşind cu mult cheltuielile efective plus procentul de de profit. Un alt artificiu pentru mărirea câştigului este emiterea unor mărci poştale cu valoare nominală exagerat de mare. Anul trecut valoarea nominală a emisiunilor filatelice a depăşit 600 de euro. În restul ţărilor membre a UPU rareori se ajunge la 150-200 de euro pe an. Prin această mărire a preţurilor "Romfilatelia" obţine un profit mai mare, dar pune pe butuci comerţul filatelic. Din ce în ce mai puţini filatelişti români, dar şi străini, cumpără emisiunile filatelice româneşti, cronologic, din cauza preţurilor exagerate.

Controlaţi de generalul Dumitrescu

Afacerea "Romfilatelia" a fost demarată pe vremea când ministrul al Comunicaţiilor, Tehnologiei şi Informaţiei a fost Dan Nica membru al Guvernului PSD condus de Adrian Năstase, iar managerul general al CNPR a fost Gabriel Mateescu, care între timp a devenit directorul Consiliului de Administraţia al Uniunii Poştale Universale. La sfârşitul mandatului ministerial Dan Nica a dispus efectuarea unui control la "Romfilatelia". Rezultatele verificării au fost consemnate cu doar câteva zile înainte (22 decembrie 2004) ca Nica să părăsească scaunul de ministru în urma rezultatelor alegerilor, de către Corpul de Control şi Compartiment de Audit al Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei prin comisia compusă din generalul de brigadă în rezerva Ionel Dumitrescu, Gheorghe Mitroi şi Nicolae Tibichi. Din acest document reiese că nimic nu a funcţionat cum ar fi trebuit, iar vinovat pentru toate hibele şi matrapazlâcurile este directorul general şi directorul economic "Romfilatelia", Cristina Popescu, respectiv Felicia Pană.
Conform constatărilor corpului de control al lui Dan Nica în cazul contractelor pentru realizarea modernizării sediului "Romfilatelia" "trebuia să fie organizată licitaţie pentru executarea lucrării respective conform prevederilor legale, având în vedere faptul că valoarea estimată a acestor lucrări depăşea 20 de miliarde de lei", iar acest lucru nu s-a realizat, ci a fost divizat pentru a evita aplicarea procedurilor de licitaţie. "Achiziţia a fost divizată în şapte contracte de lucrări a căror valoare totală se ridică la 21,7 miliarde de lei. Prin divizarea investiţiei, în locul organizării licitaţiei, au fost organizate selecţii de ofertă. La fiecare din cele şapte selecţii de oferte au participat aceleaşi trei firme, iar câştigătoare a fost declarată aceeaşi firmă pentru toate cele şapte selecţii de ofertă", se mai precizează în raportul întocmit de generalul Dumitrescu. În plus firma declarată câştigătoare nu a prezentat toate documentele prevăzute de lege, iar în unele cazuri termenele de execuţie au fost depăşite fără să se încheie acte adiţionale necesare în asemenea cazuri.
Corpul de control al fostului ministru Dan Nica a constatat o serie de nereguli, de la modificarea preţului la achiziţionarea unor softuri la plata în plus a serviciilor unei case de avocaţi. Deşi au fost constatate o serie de abateri de la litera legii nu au fost luate măsuri împotriva celor care au încălcat legea.

Sindicatele protestează în zadar

Afacerea "Romfilatelia" a atras până şi atenţia sindicatului de ramură. Liderii sindicatului din CNPR au întocmit un Memoriu care a fost înaintat Guvernului Tăriceanu în data de 7 martie 2005. În petiţia lor sindicaliştii vorbesc despre "hoţiile şi abuzurile mafiei PSD-lui, în care rolul de cap al mafiei l-a avut şi îl are în continuare fostul ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, Dan Nica". Din datele expuse de sindicalişti reiese că CNPR a transferat "Romfilatelia" un imobil de trei mii de metri pătraţi şi terenul aferent în strada Fabrica de Chibrituri nr. 28, "evaluat la preţul unui apartament cu patru camere". De asemenea, Romfilatelia a mai intrat în posesia a 24,5 miliarde de lei transferaţi de la CNPR şi a depozitului de timbre în valoare de peste 800 de miliarde de lei.
Sindicaliştii îi atacă dur pe Dan Nica şi pe directoare a "Romfilatelia". Semnatarii Memoriului susţin ca şefa de la "Romfilatelia", Cristina Popescu este un apropiat al fostului ministru. Popescu a lucrat înainte de Revolutie la vestita firma a Securităţii ICE "Dunărea" şi a fost arestată în timpul evenimentelor din Decembrie '89. La începutul anilor '90 ea a fost angajată la una dintre firmele liderului Conservatorilor, Dan Voiculescu, ulterior fiind transferată la misiunea diplomatică a României la Geneva, respectiv la ministerul condus de Nica având funcţia de consilier diplomatic, reiese din documentul înaintat de sindicalişti din poştă, premierului Tăriceanu.