Fall Weiss

Invadarea Poloniei din 1939 (numită de polonezi: Wojna obronna 1939 roku - Războiul de apărare din 1939, de germani: Polenfeldzug-Campania poloneză, având numele de cod dat de Marele Stat Major nazist Fall Weiss, numită de unii istorici şi "Campania poloneză din septembrie" ori "Războiul polono-german din 1939"), a fost iniţiată de Germania Nazistă, Uniunea Sovietică şi statul marionetă Slovacia (vezi telegrama de mulţumire al lui Adolf Hitler), fiind evenimentul care a declanşat al doilea război mondial. Dacă asupra momentului declanşării celei de-a doua conflagraţii mondiale mai există discuţii, este acceptat de către toată lumea că invadarea Poloniei a marcat începutul celui de-al doilea război mondial în Europa, de vreme ce aliaţii continentali ai Poloniei (Regatul Unit şi Franţa) au declarat răboi Germaniei pe 3 septembrie, gest urmat la scurtă vreme de Canada, Australia şi Noua Zeelandă. Invazia a început pe 1 septembrie 1939, la numai o săptămână după semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, şi s-a încheiat pe 6 octombrie, odată cu ocuparea întregii Polonii de agresorii germani şi sovietici.

După un presupus "atac polonez" de pe 31 august 1939, o înscenare germană de fapt, forţele germane au atacat Polonia din nord, sud şi vest în ziua următoare. Cu liniile de apărare mult prea întinse de-a lungul graniţelor ţării, forţele poloneze au fost nevoite să se retragă spre răsărit. După înfrângerea din bătălia de pe râul Bzura de la mijlocul lunii septembrie, germanii au cucerit un avantaj indiscutabil. Forţele poloneze au început să se retragă către sud-est, conform unui plan care prevedea o apărare îndârjită în zona aşa-numitului cap de pod românesc, unde urmau să aştepte promisul contraatac Aliat.
Pe 17 septembrie 1939, Armata Roşie sovietică a atacat regiunile răsăritene ale Poloniei în cooperare cu Germania. Sovieticii ocupau zonele convenite în anexa secretă a Pactului Molotov-Ribbentrop, care împărţea Europa Răsăriteană între sferele de influenţă sovietică şi nazistă. Trebuind să facă faţă luptei pe două fronturi, guvernul polonez a decis că apărarea în zona capului de pod românesc nu mai era posibilă şi a ordonat evacuarea trupelor şi tezaurului Băncii Naţionale prin România neutră. Până pe 1 octombrie, trupele germane şi sovietice au ocupat în totalitate teritoriul polonez, dar guvernul polonez nu s-a predat niciodată. În plus, o mare parte din soldaţii armatelor terestre şi aeriană poloneze au fost evacuaţi în România şi Ungaria. Numeroşi militari polonezi evacuaţi au emigrat pentru a se alătura nou create Armate poloneze din Franţa, din Siria sub mandatul francez şi din Regatul Unit.
Ca urmare a înfrângerii în Campania din septembrie, s-a format Statul secret polonez. Lupta Poloniei în al doilea război mondial nu a încetat, nou creata sa armată continuând să contribuie la operaţiunile militare ale Aliaţilor de-a lungul întregii conflagraţii. Germanii au cucerit sectorul ocupat de sovietici şi au invadat Uniunea Sovietică pe 22 iunie 1941, pierzând mai apoi întregul teritoriu în faţa înaintării Armatei Roşii în 1944. În timpul războiului, Polonia a pierdut cam o cincime din populaţia antebelică datorită ocupaţiei care a marcat sfârşitul celei de-a doua republici poloneze.