Catalog tematic - eclipsa totală de soare (introducere)

Eclipsă solară

O eclipsă de Soare se produce când Luna trece între Pământ şi Soare, prin faţa Soarelui. Văzut de pe Pământ, discul Lunii e mai mare decât cel al Soarelui şi, dacă se interpune între privitor şi Soare, îi „blochează” lumina, aruncând o umbră circulară pe Pământ. Când discul Lunii acoperă în întregime discul Soarelui, pentru un anumit loc de observaţie, lumina este blocată complet şi eclipsa este totală.
O eclipsă de Soare se poate vedea doar dacă te afli în locul potrivit de pe glob.
Pe 29 martie 2006 a avut loc cea mai recentă eclipsă parţială de Soare vizibilă şi din toată România. Pentru oraşul Bucureşti, durata eclipsei a fost de 2 ore şi 25 minute. În vestul României acoperirea maximă a Soarelui a fost de 65%, în timp ce în sud-est a fost de 80%.
Pentru a observa o eclipsă de Soare, de orice tip ar fi ea, este nevoie de un filtru solar. Fără acest filtru observarea eclipsei duce la accidente grave ale ochiului, ajungându-se până la orbire. Filtrul cel mai accesibil este filtrul de sudură mai dens. Filtrul ideal (numit Mylar) este o peliculă aluminizată, prin care radiaţiile periculoase nu trec.
La 7 mai 2003, planeta Mercur a trecut, ca un punct negru, prin faţa discului Soarelui : a fost tot un fel de eclipsă de Soare provocată, nu de Lună, ci de o planetă. Atâta doar că nu a putut fi observată decât cu aparate optice speciale, şi nu a influenţat, practic, lumina Soarelui căzută pe Pământ.

Tipuri de eclipsă

1. Eclipsa totală - apare atunci când Soarele este obturat complet de Lună. Lumina strălucitoare a Soarelui este înlocuita cu silueta întunecată a Lunii. Totuşi, coroana Soarelui (mult mai strălucitoare decât Luna) este vizibilă. În timpul oricărei eclipse, eclipsa totală este vizibilă doar pe nişte fâşii înguste de pe suprafaţa Pamântului.
2. Eclipsa inelară - apare atunci când Soarele şi Luna sunt aliniate exact, dar diamentrul aparent al Lunii este mai mic decât cel al Soarelui. Prin urmare, Soarele apare ca un inel strălucitor ce înconjoară Luna.
3. Eclipsa hibrid - este o eclipsă intermediară între o eclipsă totală şi una anulară de Soare. În unele puncte de pe Terra, poate fi vazută ca fiind totală iar în altele apare ca fiind anulară. Este totuşi un tip rar întalnit de eclipsă.
4. Eclipsa parţială- apare atunci când Soarele şi Luna nu sunt aliniate exact şi astfel Luna obtureaza parţial Soarele. Acest fenomen poate fi observat de pe o mare parte a Pamântului, chiar şi în exteriorul benzii de totalitate. Multe eclipse apar ca fiind parţiale deoarece umbra Lunii nu ajunge pe Pământ.

Producerea unei eclipse

Distanţa Pamânt-Lună variază cu până la 6% faţă de distanţa medie. Din această cauză, mărimea aparentă a Lunii diferă ca efect al distanţei până la Pământ şi de aici apare diferenţa dintre o eclipsă totală şi o eclipsă inelară. Distanţa Pământ-Soare variază şi ea în cursul unui an de zile (o rotaţie completă a Pământului în jurul Soarelui) dar această diferenţă nu influenţează prea mult tipul de eclipsă. În medie, Luna apare uşor mai mică ca şi Soarele (pe bolta cerească, în acest caz ne referim la dimensiunea aparentă şi nu la dimensiunea reală) şi deci majoritatea eclipselor centrale sunt eclipse inelare. Doar atunci când Luna e mai aproape de Pământ (decât în medie, aproape de perigeu) avem parte de o eclipsă totală.
Luna orbitează în jurul Pământului în aproximativ 27.3 zile. Această perioadă este cunoscută ca şi luna siderală. Totuşi, în timpul unei luni siderale, Pământul a înaintat mai mult în mişcarea sa de revoluţie, astfel făcând o medie între timpul dintre două faze identice (de obicei, Lună nouă) şi luna siderală obţinem 29.5 zile. Acest răstimp este cunoscut ca şi lună sinodică.
Luna traverseaza de la sud spre nord pe traiectoria sa, ecliptica când e la nodul ascendent şi invers când e la nodul descendent. Nodurile lunare au o mişcare graduală într-un sens retrograd din cauza gravitaţiei Soarelui şi un circuit complet se termină odată la 18,6 ani. Aceasta înseamnă că timpul dintre două treceri ale Lunii prin nodul ascendent este un pic mai mic decât luna siderală. Această perioadă se numeşte lună draconica (sau nodică). (Wikipedia.com)
vezi catalogul mărcilor poştale aici