Fantoma Securității bântuie FFR

pentru mărire click pe imagine

Înainte de Congresul FFR din 25 octombrie, Asociația Filateliștilor din Cluj a propus o modificare importantă în Statutul Federației. Astfel, conform proiectului înaintat de AFC, articolul 34 lit 3 din Statut dispunea ca "toţi candidaţii la Consiliul director, la funcţia de preşedinte al F.F.R., sau de preşedinţi ai comisiilor de specialitate trebuie să prezinte declaraţie scrisă şi semnată pe propria răspundere că nu au colaborat cu Securitatea ca poliţie politică. Consiliul director ales va înainta către forurile competente ale statului în termen de o săptămână după congres cererea de verificare a dosarelor de securitate ale celor aleşi în funcţiile amintite mai sus. În eventualitatea în care vor fi identificaţi ca şi colaboratori ai Securităţii ca poliţie politică, respectivii vor fi consideraţi în mod automat demişi din funcţie".

Propunerea clujenilor a creat multe controverse ce au degenerat într-un adevărat scandal ce, la ora actuală, se dezbate în sălile de tribunale.

Am fost curios, de ce majoritatea șefilor filateliștilor din România s-au revoltat la o asemenea propunere. Am stat de vorbă cu zeci de filateliști în vârstă, dar și cu unii dintre inițiatori proiectului. Marea mi-a fost mirarea să aflu că majoritatea celor care azi se află în fruntea FFR au avut legături cu vestita Securitate. Unii au fost victime, alții au fost constrânși să colaboreze iar o parte dintre ei chiar a căutat să "servească interesele țării și partidului".
Șefii asociaților județene și a cluburilor erau aleși și propulsați de ofițerii Securității dintre membrii de conducere ale unor unități socialiste sau din rândul cadrelor militare. Ei, prin natura meseriei sau a funcției pe care o îndeplineau, aveau obligația să facă rapoarte periodice în care făceau mențiuni și despre personaele cu care intrau în contact la ședințele de schimb și despre activitățile filatelice din localitatea lor de domiciliu.
Sistemul era extrem de simplu, dar în același timp și eficient. Informatorii și turnătorii plasați de Securitate în cluburile de filatelie aveau misiunea să identifice persoanele care intrau sub incidența legii nr. 18 din 24/06/1968, privind controlul provenienței unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobândite în mod licit; să urmărească filateliștii care dețineau emisiuni prohibite (perioada legionară, propaganda nazistă, epoca horthystă etc.) și piese filatelice ce intrau sub incidența regelemtărilor privind patrimoniul național; să supravegheze pe cei care aveau relații de schimb și comerț filatelic cu colecționari din străinătate și nu în ultimul rând să culeagă alte informații care puteau fi valorificate pe linie informativ-operativă de Departamentul Securității Statului.
Raportările se făceau în trei direcții. Astfel, pe plan local, serau înaintate ofițerului de legătură din cadrul inspectoratelor județene urmând să fie analizate, prelucrate și/sau trimise spre aparatul central al Departamentului Securității Statului ori soluționate și/sau valorificate pe plan local; ofițerului de contrainformații militare din cadrul Direcţia de Informaţii a Armatei urmând să fie analizate, prelucrate și/sau trimise spre Departamentul Securității Statului ori soluționate și/sau valorificate pe plan local în cazul în care cei vizați erau cadre militare. Ultima și cea mai importantă filieră era cea care funcționa prin conducerea Asociației Filateliștilor din România (AFR). Responsabilii la nivel de filiale și cluburi transmiteau regulat materiale informative către o persoană din conducerea AFR, desemnată de Securitate. Informațiile astfel strânse, după sortare și prelucrare, periodic, erau înaintate unui ofițer de legătură din cadrul Departamentului Securității Statului (aparatul central), iar după analizarea și prelucrarea informațiilor erau trimise spre soluționare și/sau valorificare direcțiilor de specialitate.
Unii dintre informatorii și turnătorii, dar și persoana care aduna rapoartele din teritoriu, au supraviețuit și au ajuns în conducerea FFR.