The king of hobbies and the hobby of Kings

Contact us:*e-Mail: office@stampland.net*|*Tel.: +4-0722.714.394*|*Fax: +4-0318.166.897*|*Yahoo ID: laszlo_kallai

Best view with Mozilla Firefox

Thursday, November 27, 2008

Fantoma Securității bântuie FFR

pentru mărire click pe imagine
Înainte de Congresul FFR din 25 octombrie, Asociația Filateliștilor din Cluj a propus o modificare importantă în Statutul Federației. Astfel, conform proiectului înaintat de AFC, articolul 34 lit 3 din Statut dispunea ca "toţi candidaţii la Consiliul director, la funcţia de preşedinte al F.F.R., sau de preşedinţi ai comisiilor de specialitate trebuie să prezinte declaraţie scrisă şi semnată pe propria răspundere că nu au colaborat cu Securitatea ca poliţie politică. Consiliul director ales va înainta către forurile competente ale statului în termen de o săptămână după congres cererea de verificare a dosarelor de securitate ale celor aleşi în funcţiile amintite mai sus. În eventualitatea în care vor fi identificaţi ca şi colaboratori ai Securităţii ca poliţie politică, respectivii vor fi consideraţi în mod automat demişi din funcţie".
Propunerea clujenilor a creat multe controverse ce au degenerat într-un adevărat scandal ce, la ora actuală, se dezbate în sălile de tribunale.
Am fost curios, de ce majoritatea șefilor filateliștilor din România s-au revoltat la o asemenea propunere. Am stat de vorbă cu zeci de filateliști în vârstă, dar și cu unii dintre inițiatori proiectului. Marea mi-a fost mirarea să aflu că majoritatea celor care azi se află în fruntea FFR au avut legături cu vestita Securitate. Unii au fost victime, alții au fost constrânși să colaboreze iar o parte dintre ei chiar a căutat să "servească interesele țării și partidului".
Șefii asociaților județene și a cluburilor erau aleși și propulsați de ofițerii Securității dintre membrii de conducere ale unor unități socialiste sau din rândul cadrelor militare. Ei, prin natura meseriei sau a funcției pe care o îndeplineau, aveau obligația să facă rapoarte periodice în care făceau mențiuni și despre personaele cu care intrau în contact la ședințele de schimb și despre activitățile filatelice din localitatea lor de domiciliu.
Sistemul era extrem de simplu, dar în același timp și eficient. Informatorii și turnătorii plasați de Securitate în cluburile de filatelie aveau misiunea să identifice persoanele care intrau sub incidența legii nr. 18 din 24/06/1968, privind controlul provenienței unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobândite în mod licit; să urmărească filateliștii care dețineau emisiuni prohibite (perioada legionară, propaganda nazistă, epoca horthystă etc.) și piese filatelice ce intrau sub incidența regelemtărilor privind patrimoniul național; să supravegheze pe cei care aveau relații de schimb și comerț filatelic cu colecționari din străinătate și nu în ultimul rând să culeagă alte informații care puteau fi valorificate pe linie informativ-operativă de Departamentul Securității Statului.
Raportările se făceau în trei direcții. Astfel, pe plan local, serau înaintate ofițerului de legătură din cadrul inspectoratelor județene urmând să fie analizate, prelucrate și/sau trimise spre aparatul central al Departamentului Securității Statului ori soluționate și/sau valorificate pe plan local; ofițerului de contrainformații militare din cadrul Direcţia de Informaţii a Armatei urmând să fie analizate, prelucrate și/sau trimise spre Departamentul Securității Statului ori soluționate și/sau valorificate pe plan local în cazul în care cei vizați erau cadre militare. Ultima și cea mai importantă filieră era cea care funcționa prin conducerea Asociației Filateliștilor din România (AFR). Responsabilii la nivel de filiale și cluburi transmiteau regulat materiale informative către o persoană din conducerea AFR, desemnată de Securitate. Informațiile astfel strânse, după sortare și prelucrare, periodic, erau înaintate unui ofițer de legătură din cadrul Departamentului Securității Statului (aparatul central), iar după analizarea și prelucrarea informațiilor erau trimise spre soluționare și/sau valorificare direcțiilor de specialitate.
Unii dintre informatorii și turnătorii, dar și persoana care aduna rapoartele din teritoriu, au supraviețuit și au ajuns în conducerea FFR.

5 comments:

  1. «Marea mi-a fost mirarea să aflu că majoritatea celor care azi se află în fruntea FFR au avut legături cu vestita Securitate. Unii au fost victime, alții au fost constrânși să colaboreze iar o parte dintre ei chiar a căutat să "servească interesele țării și partidului"», spuneţi în articolul dvs..
    O chestie interesantă. Dacă tot aţi aflat lucrul acesta, de ce nu-l detaliaţi? Cam cine şi de care parte a activat? Cine au fost cei care "au cătat să servească interesele ţării şi partidului"? Probabil că au fost cei care au avut funcţii înainte de 1990, că atunci exista practica aceasta. Atunci cine sunt cei numiţi la grămadă... "majoritatea celor care azi se află în fruntea FFR"...?

    ReplyDelete
  2. Mda... Îmi cereți să dau detalii privind practicile și personajele implicate în spionarea filateliștilor. Îmi este foarte greu. Cei cunoscători vor înțelege că într-adevăr am aflat multe, iar în susținerea acestei afirmații vă dau drept exemplu dosarul "Băieții veseli", care se refera la unul dintre cei mari mari filateliști care au trăit în această țară. Omul, după ce i s-a îânscenat un dosar de homosexual a fost obligat să-i doneze statului o colecție absolut fabuloasă. Din păcate interesele politice și economice au determinat lipsa unei instituții eficiente în a clarifica statutul unor persoane care au avut de a face cu Securitatea - Departamentul Securității Statului. CNSAS este un păpușar care acționează după comenzi și interese politice și economice.
    Dacă sunteți măcar de o vârstă cu mine - 41 de ani - și ați frecventat ședințele de schimb înainte de evenimentele din 1989, puteți să vă rememorați scene în care nenea/tovarășu´ președinte de club sau asociație era amabil și zâmbitor cu toți, iar pe cei mai slab îl chestiona - De la cine ai luat timbrele cu Zelea ori cu Horthy? Îmi vine să mă fac prost, dar am fost un copil prin 1981, când unui colonel de armată, adică Nenea X, i-am povestit de la cine am cumpărat o serie de mărci poștale maghiare cu Miklós Horthy.
    Tot la Oradea am asistat la un eveniment absolut spectaculos. Un profesor și filatelist renumit din oraș, omul săracu´ avea două "păcate" are evreu și profesor de limbă și literatură maghiară, a achiziționat de la un clujean niște piese filatelice scumpe. La vremea respectivă suma achitată a depășit suma de 20.000 lei. Asta s-a întâmplat în 1987. La doar câteva săptămâni omul a fost eliminat din sistemul de învățământ, a avut proces penal - cu sechestru pe casă și bunuri, cu executor judecătoresc și cu tot cântecul de rigoare - pe baza 18. Omul și-a recăpătat catedra abia în primăvara anului 1990. Mi-a fost profesor de limbă și literatură maghiară, iar într-una din întâlnirile noastre mai târzii - eu eram deja jurnalist iar el a revenit la catedră - omul mi-a mărturisit: M-a turnat colonelul X.
    V-am dat aici două exemple. Nu am cum să-l dovedesc pe acești infami. Nu am puterea și nici legea nu e de partea mea sau a noastră. Știm cu toții cazuri spectaculoase, dar legea e de partea celor neleguiți!!!

    ReplyDelete
  3. Sunt de acord cu dumneavoastră, au existat numeroase astfel de cazuri, am auzit şi eu de multe dintre ele în cei aproape 50 de ani de filatelie (am mai mult de 41 de ani), dar nu ştiu nici un caz în care o astfel de persoană să fi ajuns în conducerea FFR-ului din ultimii 20 de ani. Va pot da ca exemplu procesul intentat fostului preşedinte, cunoscutul Stănculescu - se pare că este cel mai cunoscut astfel de caz. Dar aceste lucruri s-au petrecut înainte de aşa-zisa revoluţie din 1989. Tocmai de aceea mi-am permis să vă întreb, pentru că după 1990 nu cunosc nici un caz de acest gen.
    Oricum, vă mulţumesc pentru promptitudine. Dacă aveţi informaţii suplimentare (sau, măcar fapte legate de acest subiect) şi pe care le puteţi publica - fapte care privesc orice persoană din conducerea FFR de după 1990 -, cred că aţi face bine dacă le-aţi face cunoscute, măcar să ştim de cine să ne ferim! Vă rog să mă înţelegeţi că am motive să rămân "anonim".

    ReplyDelete
  4. N-ati inteles este vorba de Dl LEU. Pana in 1990 scria olograf despre filatelistii romani "rai", dupa 1990 scrie despre filatelistii "buni" de la Cluj, despre unii filatelisti "rai" din Bucuresti si despre UNIRE si unitatea miscarii filatelice romanesti. Despre filatelistii "rai" din strainatate scria altcineva. Cine oare?

    ReplyDelete
  5. Cine scria despre filateliştii "răi" din străinătate? De ce nu îl nominalizaţi, ca să-l ştie lumea, inclusiv colecţionarii străini? Sau e doar o cioacă, ca să vă aflaţi în treabă şi pentru că nu aveţi altceva de comentat aici? Dacă e bal, bal să fie! Spuneţi lucrurilor pe nume şi nu vă mai daţi interesant!

    ReplyDelete

Google PageRank CheckerFree counter and web statsClicky Web Analytics