Kosovo este de jure o regiune autonomă situată în sudul Serbiei. În prezent acest teritoriu se află sub administraţia ONU, iar statutul său este disputat între populaţia majoritar albaneză, susţinătoare a separatismului, şi guvernul Serbiei. La 17 februarie 2008 Kosovo şi-a autoproclamat independenţa, aceasta fiind recunoscută deja de 54 state, inclusiv Statele Unite, Canada, majoritatea statelor membre UE şi statele învecinate cu Kosovo (Muntenegru, Albania, Macedonia). România şi Republica Moldova nu recunosc independenţa acestui stat.
Provincia modernă Kosovo a apărut ca entitate politică în anul 1945. Pânâ atunci, ţinutul a aparţinut parţial sau în întregime altor state: Albania (în perioada ocupaţiei italiene), Serbia, Muntenegru, Imperiul Otoman şi Imperiul Bizantin, Bulgaria şi Imperiul Roman.
Masacrul de la Prekaz (martie 1998): Forţele sârbe au atacat satul Prekaz pentru a-l captura pe primul comandant al Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK), formaţiune paramilitară care a luptat pentru secesiunea regiunii. Adem Iashari şi mulţi dintre membrii familiei sale au fost ucişi atunci de militarii sârbi. Dramaticul episod a amplificat dorinţa albanezilor de a-şi obţine independenţa şi a dus la extinderea confruntărilor dintre etnia majoritară şi minoritatea sârbă.
Armata de Eliberare din Kosovo a fost o organizaţie gherilă formată de albanezi kosovari, având ca scop obţinerea independenţei Kosovoului faţă de Iugoslavia la sfârşitul anilor '90.
Campania împotriva forţelor de securitate sârbe a precipitat o mare lovitură pentru armata Iugoslaviei, ducând la războiul din Kosovo. Intervenţia armatei de forţele de securitate ale Iugoslaviei şi a militanţilor sârbi în Kosovo a însemnat exodul albanezilor kosovari, şi criză de refugiaţi, determinând în cele din urmă intervenţia militară NATO pentru a opri ceea ce a fost identificat, de ţările NATO, organizaţii ale drepturilor omului, UE, şi mass-media de Vest, ca fiind o campanie pornită a purificării etnice.
Conflictul a fost încheiat de un acord de negociere care a solicitat ONU să preia administrarea şi procesul politic, inclusiv clădirile instituţiilor locale, stabilind statutul final al regiunii.
La 17 februarie 2008, primul ministru Hashim Thaçi a citit în faţa Parlamentului de la Priştina declaraţia de independenţă a provinciei, iar legislativul a votat declaraţia. Statele Unite, Franţa, Marea Britanie susţin proclamarea independenţei provinciei, în timp ce Rusia şi Serbia se opun vehement. Printre statele care se opun proclămării independenţei Kosovo sunt: România, Spania, Slovacia, Cipru şi Grecia. China şi-a exprimat îngrijorarea faţă de reacţiile în lanţ pe care le-ar putea avea faptul că un stat şi-a proclamat unilateral independenţa. (după Wikipedia)
Masacrul de la Prekaz (martie 1998): Forţele sârbe au atacat satul Prekaz pentru a-l captura pe primul comandant al Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK), formaţiune paramilitară care a luptat pentru secesiunea regiunii. Adem Iashari şi mulţi dintre membrii familiei sale au fost ucişi atunci de militarii sârbi. Dramaticul episod a amplificat dorinţa albanezilor de a-şi obţine independenţa şi a dus la extinderea confruntărilor dintre etnia majoritară şi minoritatea sârbă.
Armata de Eliberare din Kosovo a fost o organizaţie gherilă formată de albanezi kosovari, având ca scop obţinerea independenţei Kosovoului faţă de Iugoslavia la sfârşitul anilor '90.
Campania împotriva forţelor de securitate sârbe a precipitat o mare lovitură pentru armata Iugoslaviei, ducând la războiul din Kosovo. Intervenţia armatei de forţele de securitate ale Iugoslaviei şi a militanţilor sârbi în Kosovo a însemnat exodul albanezilor kosovari, şi criză de refugiaţi, determinând în cele din urmă intervenţia militară NATO pentru a opri ceea ce a fost identificat, de ţările NATO, organizaţii ale drepturilor omului, UE, şi mass-media de Vest, ca fiind o campanie pornită a purificării etnice.
Conflictul a fost încheiat de un acord de negociere care a solicitat ONU să preia administrarea şi procesul politic, inclusiv clădirile instituţiilor locale, stabilind statutul final al regiunii.
La 17 februarie 2008, primul ministru Hashim Thaçi a citit în faţa Parlamentului de la Priştina declaraţia de independenţă a provinciei, iar legislativul a votat declaraţia. Statele Unite, Franţa, Marea Britanie susţin proclamarea independenţei provinciei, în timp ce Rusia şi Serbia se opun vehement. Printre statele care se opun proclămării independenţei Kosovo sunt: România, Spania, Slovacia, Cipru şi Grecia. China şi-a exprimat îngrijorarea faţă de reacţiile în lanţ pe care le-ar putea avea faptul că un stat şi-a proclamat unilateral independenţa. (după Wikipedia)
No comments:
Post a Comment