Dichtung und Wahrheit

Johann Wolfgang von Goethe (28 august 1749, Frankfurt am Main - †22 martie 1832, Weimar) a fost un mare poet german, ilustru gânditor şi om de ştiinţă, una dintre cele mai de seamă personalităţi ale culturii universale.

Născut la Frankfurt pe Main, fiu al lui Johann Kaspar Goethe, înalt funcţionar de stat, şi al Katharinei Elisabeth Textor, a primit o educaţie aleasă, studiind desenul, muzica, scrima, literatura germană şi universală, limbi străine vechi şi moderne (greaca veche, latina, ebraica, italiana, franceza şi engleza). În anul 1765 începe să studieze dreptul la Universitatea din Lipsca. În acest timp scrie primele poezii Neue Lieder ("Cântece noi"), pătrunse de un lirism puternic şi elevat, precum şi o comedie întitulată Die Laune des Verliebten ("Capriciul îndrăgostitului"). Aici are şi prima deziluzie sentimentală, în iubirea neîmpărtăşită de Kätchen Schönkopf. Refăcut sufleteşte, se transferă în 1770 la Universitatea din Strassburg, unde îşi continuă studiile juridice. Aici întâlneşte pe filozoful Johann Gottfried Herder, teoreticianul mişcării Sturm und Drang ("Furtună şi Avânt"), care va avea un rol hotărâtor în dezvoltarea intelectuală ulterioară a tânărului Goethe, învăţându-l să perceapă lumea ca pe o imensă totalitate, în care fizicul şi spiritualitatea sunt indivizibile.
Operele de maturitate ale lui Goethe sunt străbătute de aspiraţia poetului de a se elibera de frământările lăuntrice, de a dobândi armonia interioară, seninătatea clasică. Pe această linie se înscriu romanele Hermann und Dorothea (1797), Wilhelm Meisters Lehrjahre ("Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister", 1796) precum şi opera autobiografică Dichtung und Wahrheit ("Poezie şi Adevăr", 1809-1831).
Sinteza îndelungatei experienţe de viaţă şi evoluţie artistică îşi găseşte expresia în drama Faust, operă căreia Goethe i-a consacrat ani îndelungaţi de strădanie, până să ajungă la forma definitivă, atinsă cu puţin înainte de a se stinge din viaţă. Adevărat poem universal, Faust este o creaţie care însumează căutări şi concluzi cruciale în istoria omenirii. Goethe a transformat imaginea personajului legendar Doctor Faust într-o întruchipare a setei nepotolite a omului de a ajunge la cunoaşterea adevărului prin acţiune (de unde s-a creat conceptul de ideal faustic al culturii şi civilizaţiei apusene), expusă în trecerea de la frământarea contemplativă din Faust I, la acţionismul voluntar din Faust II.
Goethe a fost nu numai un mare creator de artă, ci şi un remarcabil naturalist. Promotor al evoluţionismului, a emis ipoteze interesante privitoare la geneza diferitelor organe ale plantelor în lucrarea Versuch, die Metamorphose der Pflanzen zu erklären ("Încercare de explicare a metamorfozei plantelor", 1790). În lucrarea Zur Farbenlehre ("Teoria culorilor"), ia o poziţie contrară concepţiei lui Isaac Newton şi caută să demonstreze unitatea dintre spirit şi materie în fenomenele naturale.